Noua Constituţie, pentru liniştea USL
Constituţia imaginată de Uniunea Social-Liberală ar răsturna echilibrul puterilor în stat. Comisia de revizuire a Legii Fundamentale, condusă de liberalul Crin Antonescu, a făcut ca, prin amendamentele adoptate, să aducă în prim-planul puterilor statului, parlamentul. Dacă va fi girată de electorat la referendum, noua Constituţie va aduce puteri aproape nelimitate deputaţilor şi senatorilor. Acapararea a puterii în stat a deputaţilor şi senatorilor USL s-a făcut prin ştirbirea prestigiului şi atribuţiilor puterilor executive şi judecătoreşti.
Parlamentarul anului 2016 (momentul în care se va aplica noua Constituţie în cazul în care aceasta va fi aprobată la referendum de români) se va trezi nu doar cu indemnizaţie, cazare de lux, maşină la scară şi o grămadă de privilegii, ci şi cu numeroase şi nesperate puteri. De la a chema la ordine, sub pretextul audierii, pe oricare român şi până la revocarea din funcţie a miniştrilor, până la a decide dacă să fie sau nu consultat poporul pe un anumit subiect.
În plus, parlamentarul după Constituţia USL va sta mai liniştit în ceea ce priveşte eventualele sale afaceri dubioase şi va avea mai multe pârghii faţă de predecesorii săi. De la înălţimea funcţiei, alesul îşi va permite să se uite de sus şi la membrii Guvernului, şi la şefii instituţiilor din subordinea Parlamentului, ba chiar şi la judecători, procurori şi la preşedinte, acesta din urmă fiind lipsit de multe din actualele atribuţii.
Privilegiaţi în faţa legii
După ce va intra în vigoare noua Constituţie, aleşii nu vor mai fi judecaţi exclusiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa care l-a condamnat la închisoare pe fostul premier Adrian Năstase, ci se vor prezenta la instanţele comune.
Iar dacă vom mai avea cazuri precum cel al ex-pedelistului Mihail Boldea, în care procurorii să ceară percheziţie, reţinere sau arestare, va mai trebui parcursă şi etapa încuviinţării acţiunii de către colegi. Este mai mult decât posibil ca solidaritatea parlamentarilor să fie mai presus decât probele procurorilor.
În mâna viitorului senator va sta şi alegerea şefilor Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, Autorităţii Electorale Permanente, precum şi a consilierilor Curţii de Conturi şi reprezentanţilor altor autorităţi şi instituţii aflate sub control parlamentar. De comun acord cu deputatul, senatorul va decide şi cine să fie Avocatul Poporului şi dacă persoanele propuse de
preşedinte pot sau nu să conducă serviciile de informaţii.
Tot în puterea viitorului parlamentar va fi şi cererea de urmărire penală a premierului şi a membrilor Guvernului. Până acum, acest lucru putea fi cerut şi de preşedinte, dar va deveni “dreptul exclusiv” al aleşilor.
Băsescu intră în joc
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, referitor la proiectul de Constituţie elaborat de USL, că “o gaşcă s-a hotărât să-şi facă constituţie pentru ei, considerând că-s veşnici”. în replică la declaraţiile lui Băsescu, preşedintele Senatului, Crin Antonescu a precizat că proiectul de revizuire a Constituţiei nu aparţine unui grup, ci unei majorităţi de peste două treimi din Parlament, oameni care sunt reprezentanţi ai cetăţenilor României “în modul cel mai democratic”: “Nu este nimic nou. Acelaşi limbaj necontrolat, acelaşi limbaj iresponsabil, aceeaşi atitudine întru totul incompatibilă cu cea a unui preşedinte”, a spus Antonescu.
Parlamentul, “organul suprem al poporului”
Senatorii şi deputaţii din Comisia de revizuire a Constituţiei au modificat un amendament esenţial din Constituţie, prin care zdruncină echilibrul puterilor în stat şi oferă Parlamentului puteri nemărginite. În actuala Constituţie, articolul 61 stipulează: “Parlamentul este organul reprezentativ suprem al
poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”. Comisia de revizuire a reformulat articolul. În noua sa formă, acesta prevede: “Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român, forul suprem de dezbatere şi de decizie al naţiunii şi unica autoritate legiuitoare a ţării”.
Astfel, prin introducerea sintagmei “forul suprem de dezbatere şi decizie”,
Parlamentul se transformă în autoritate supremă, pentru că orice decizie adoptată de senatori şi deputaţi va fi obligatorie. Dacă amendamentul revizuit va intra în vigoare în această formă, conflictele de natură constituţională dintre puterile statului, situaţii care în momentul de faţă sunt rezolvate de Curtea Constituţională (CCR), vor fi tranşate tot de Parlament, în virtutea calităţii de “for suprem de decizie.”
Constituţia lui Antonescu, desfiinţată de Consiliul Legislativ
Consiliul Legislativ, instituţie care, conform procedurii constituţionale, trebuie să analizeze proiectul de revizuire a Constituţiei înainte ca acesta să fie supus votului în Plenul Parlamentului, a avizat favorabil proiectul USL, însă acest aviz a fost însoţit de numeroase observaţii şi propuneri. Consiliul Legislativ desfiinţează practic proiectul de revizuire a Constituţiei adoptat de comisia condusă de Crin Antonescu, apreciind că acesta conţine reglementări care fac obiectul legilor subsecvente, nu al Constituţiei, că exclude nejustificat şeful statului din puterea executivă sau că depăşeşte limitele prevăzute de legea fundamentală la articolul 152, fiind limitate o serie de prevederi legate de libertăţile cetăţeneşti.
CITESTE SI
