Revizuirea Constituției. Stema revine pe drapel după 23 de ani și mandatul preşedintelui este redus la 4 ani. Vezi ce alte schimbări vor fi supuse referendumului din toamnă

Loading ad ...

Revizuirea Constituției. Stema revine pe drapel după 23 de ani și mandatul preşedintelui este redus la 4 ani. Vezi ce alte schimbări vor fi supuse referendumului din toamnă

Procesul de revizuire a Constituției României, condus de liberalul Crin Antonescu, președintele Comisiei parlamentare pentru Modificarea Legii Fundamentale, se află în plină desfășurare. Viziunea parlamentarilor Puterii despre Legea Fundamentală a stârnit controverse și dezbateri aprinse, unele amendamente propuse și votate fiind aspru criticate de societatea civilă. Procedura de revizuire va fi finalizată în toamna acestui an, printr-un referendum la nivel național care va fi validat sau nu de români.

Comisia condusă de co-președintele Uniunii Social-Liberale, Crin Antonescu, a adoptat deja mai multe amendamente care au stârnit controverse și chiar proteste din partea societății civile.

Daca textul noii Constituții va fi adoptat de Parlament și validat de populație, căsătoriile gay vor fi interzise, procurorii vor fi obligați să dea explicații parlamentarilor, drapelul României va reveni la stemă, iar mass – media va fi nevoită să-și declare public structura acționariatului. În schimb, parlamentarii nu au vrut să respecte voința poporului exprimată prin referendum referitor la unicameralism sau votul electronic pentru românii din străinătate.

Stema, din nou pe tricolor

La capitolul noutăți, o măsură conroversată este reprezentată de reintroducerea stemei pe drapel, măsură care amintește de stema comunistă a Republicii Socialiste România. Decuparea steagului în mijloc a fost timp de 23 de ani un simbol al luptei pentru libertate și anticomunism.

O altă propunere care a stârnit polemici a fost măsura ca o comisie parlamentară să poată convoca pe orice cetățean pentru audieri. Măsura îi vizează în special pe magistrați, care spun că, dacă amendamentul va fi votat în plenul Parlamentului, va fi încălcată grav separația puterilor statului.

Mandat prezidențial scurtat

Mandatul prezidenţial ar putea fi redus la 4 ani. Un amendament în acest sens a fost adoptat luni, de Comisia de revizuire a Constituţiei. În prezent, mandatul prezidenţial este de 5 ani. Comisia a mai adoptat un amendament potrivit căruia preşedintele va purta titulatura de “şef al statului”.

USL a agreat ca noua Constituţie să clarifice raporturile dintre preşedinte, pe de o parte, şi Guvern şi Parlament, pe de altă parte, în sensul în care şeful statului să nu mai poată refuza un ministru propus de premier, la remaniere, a precizat, luni,10 iunie, liderul PNL Crin Antonescu.

Totodată, PNL a retras amendamentul prin care se preciza că “preşedintele îşi exercită funcţia cu neutralitate, fără partizanate politice sau de altă natură, iar după expirarea mandatului nu mai poate face parte din partide politice, nu mai poate candida în alegeri şi nu mai poate ocupa funcţii de demnitate publică”.

În forma actuală a Legii fundamentale, mandatul prezidenţial are o perioadă de cinci ani, conform modificării Constituţiei din 2003. Traian Băsescu va rămâne, astfel, singurul preşedinte al României care a avut un mandat prezidenţial de cinci ani, după Revoluţia din 1989.

Măsură antitraseism

USL a anunțat că principiul potrivit căruia parlamentarul care îşi schimbă partidul şi se înscrie în alt partid să-şi piardă mandatul va fi trecut în noua Constituţie, astfel încât acesta să fie valabil indiferent de sistemul electoral adoptat.

Întrebat cum se va reglementa pierderea mandatului unui parlamentar care migrează, dacă se merge pe sistem electoral de listă, care nu instituie posibilitatea organizării unui referendum la nivel local, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a precizat că se va institui în noua Constituţie o măsură prohibitivă în acest sens.

“Formula asupra căreia eventual vom reveni printr-un vot nu e tocmai, din acest motiv, cea care prevedea un referendum sau un re-call, ci va fi aceea a unei măsuri prohibitive, în sensul pierderii automate a mandatului în momentul în care un parlamentar intrat pe listele sau sub sigla unui partid, indiferent de sistemul electoral, părăseşte acel partid”, a precizat Antonescu.

La rândul său, premierul Victor Ponta a spus că prevederea constituţională referitoare la traseism în cazul parlamentatrilor va fi similară situaţiei actuale a primarilor.

“Va fi ca la primari. Nu vom acoperi situaţia pe care am avut-o cu unii primari care rămân în partid şi fac opoziţie internă. Dacă găsim în cursul acestei săptămâni o soluţie şi pentru această ultimă parte, ar fi excelent. Deocamdată, însă, votăm – şi e foarte bine să avem în Constituţie – principiul că parlamentarul care-şi schimbă partidul şi se înscrie în alt partid îşi pierde mandatul”, a spus Ponta.

Parlamentul se va putea dizolva singur

Parlamentul ar putea fi dizolvat fie cu votul a două treimi din membrii celor două Camere, fie dacă nu a acordat votul de învestitură pentru Guvern în 30 de zile de la prima solicitare, fie dacă e respinsă propunerea de demitere a şefului statului, conform unor amendamente adoptate, luni, în Comisie.

Amatorismul definește revizuirea Constituției

Ioan Stanomir, specialist în drept constituțional, consideră că actuala revizuire a Constituției este lipsită de viziune și caracterizată de amatorism. “Constituția riscă să devină un fel de depozit în care fiecare pune mobilă după cum îl taie capul”, spune Stanomir.
“Problema fundamentală a acestei revizuiri este lipsa ei de viziune. Este clar că nu există un plan de natură juridică și intelectuală care să îi orienteze pe parlamentari.
Pe de o parte, există un interes al parlamentarilor de a proteja eventualele ‘victime’ ale procurorilor, împotriva legii. Se poate interpreta că este o reacție la acțiunile Parchetului General sau DNA.
În ceea ce privește profanarea drapelului, mie mi se pare că în locul unei dezbateri sănătoase privind patriotismul se preferă tot felul de experiențe din acestea care nu fac decât să confirme amatorismul celor care dezbat Constituția la ora actuală”, a acuzat Ioan Stanomir.
El a punctat și ignorarea de către parlamentarii constituționaliști a rezultatelor referendumului din 2009, conform cărora Parlamentul trebuie să aibă o singură cameră și maximum 300 de aleși.
“Parlamentarii noștri au decis că ei sunt națiunea și că orice altă formă de exprimare a națiunii este irelevantă pentru ei. E un precedent extrem de periculos, care afectează calitatea democrației pe anii care urmează”, a subliniat Stanomir.

Loading ad ...