Noua Constituţie: Parlamentul, puterea supremă în stat

Loading ad ...

Noua Constituţie: Parlamentul, puterea supremă în stat

Dacă va fi girată de electorat la referendum, Constituţia Uniunii Social- Liberale va aduce puteri aproape nelimitate deputaţilor şi senatorilor. Intenţia de acaparare a puterii în stat transpare foarte clar din amendamentele votate de Comisia de Revizuire a Constituţiei. Cele mai multe modificări zdruncină echilibrul puterilor statului şi acordă atribuţii extinse senatorilor şi deputaţilor, în dauna puterii executive şi celei judecătoreşti.

Parlamentarul anului 2016 se va trezi nu doar cu indemnizaţie, cazare de lux, maşină la scară şi o grămadă de privilegii, ci şi cu numeroase şi nesperate puteri. De la a chema la ordine, sub pretextul audierii, pe oricare român şi până la revocarea din funcţie a miniştrilor sau decizia dacă să fie sau nu consultat poporul pe un anumit subiect. În plus, parlamentarul după Constituţia USL va sta mai liniştit în ceea ce priveşte eventualele sale afaceri dubioase şi va avea mai multe pârghii faţă de predecesorii săi. De la înălţimea funcţiei, alesul îşi va permite să se uite de sus şi la membrii Guvernului, şi la şefii instituţiilor din subordinea Parlamentului, ba chiar şi la judecători şi la preşedinte, acesta din urmă fiind lipsit de multe din actualele atribuţii.

Privilegiaţi în faţa legii

După ce va intra în vigoare noua Constituţie, aleşii nu vor mai fi judecaţi exclusiv de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ci se vor prezenta la instanţele comune. Or, în această situaţie, nu este exclus să tot avem cazuri precum cel al preşedintelui Consilul Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, al cărui dosar se tot plimbă, din iunie 2006 încoace, pe la diverse judecătorii şi tribunale fără a primi un verdict, conform România Liberă.
Iar dacă vom mai avea cazuri precum cel al ex-pedelistului Mihail Boldea, în care procurorii să ceară percheziţie, reţinere sau arestare, va mai trebui parcursă şi etapa încuviinţării acţiunii de către colegi. Este mai mult decât posibil ca solidaritatea parlamentarilor să fie mai presus decât probele
procurorilor.
Nu în ultimul rând, viitorul senator va avea un cuvânt de spus în ceea ce priveşte patru dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), membri care, deşi reprezintă societatea civilă, vor fi aleşi de Senat (pe actuala Constituţie, doar doi membri sunt aleşi de Senat). Reamintim că această măsură a venit la pachet cu scăderea mandatului membrilor CSM de la şase la patru ani.
Şi, tot la capitolul numiri, în mâna viitorului senator va sta şi alegerea şefilor Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, Autorităţii Electorale Permanente, precum şi a consilierilor Curţii de Conturi şi reprezentanţilor altor autorităţi şi instituţii aflate sub control parlamentar. De comun acord cu deputatul, senatorul va decide şi cine să fie Avocatul Poporului şi dacă persoanele propuse de preşedinte pot sau nu să conducă serviciile de informaţii.
Tot în puterea viitorului parlamentar va fi şi cererea de urmărire penală a premierului şi a membrilor Guvernului. Până acum, acest lucru putea fi cerut şi de preşedinte, dar va deveni “dreptul exclusiv” al aleşilor.
Nu în ultimul rând, viitorul ales nu va mai fi în situaţia de a privi neputincios cum Executivul vine şi îi impune, prin asumarea răspunderii, tot felul de proiecte, unele dintre ele nepopulare sau în vizibil conflict cu agenda parlamentarului. Mai precis, Guvernul nu va mai putea să-şi angajeze răspunderea decât o singură dată pe sesiunea parlamentară.

Parlamentul, “organul suprem al poporului”

Senatorii şi deputaţii din Comisia de revizuire a Constituţiei, condusă de Crin Antonescu, au modificat un amendament esenţial din Constituţie, prin care zdruncină echilibrul puterilor în stat şi oferă Parlamentului puteri nemărginite. În actuala Constituţie, articolul 61 stipulează: “Parlamentul
este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”.
Comisia de revizuire a reformulat articolul. În noua sa formă, acesta prevede: “Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român, forul suprem de dezbatere şi de decizie al naţiunii şi unica autoritate legiuitoare a ţării”.
Astfel, prin introducerea sintagmei “forul suprem de dezbatere şi decizie”, Parlamentul se transformă în autoritate supremă, pentru că orice decizie adoptată de senatori şi deputaţi va fi obligatorie.
“Echilibrul între puterea judecătorească, cea executivă şi cea legislativă se rupe, Parlamentul impunându-se în faţa oricărei alte puteri în caz de conflict”, arată un studiu realizat de ExpertForum, intitulat “Pericolele noii Constituţii”.
Dacă amendamentul revizuit va intra în vigoare în această formă, conflictele de natură constituţională dintre puterile statului, situaţii care în momentul de faţă sunt rezolvate de Curtea Constituţională (CCR), vor fi tranşate tot de Parlament, în virtutea calităţii de “for suprem de decizie.”
Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional, este de părere că articolul 61, în noua formulare adoptată de Comisia condusă de Crin Antonescu, aminteşte de perioada comunistă. “Acest amendament are scopul de a întări şi mai mult rolul Parlamentului. Este o reformulare contraproductivă, care pune în discuţie echilibrul dintre puterile statului. Numai în Constituţiile comuniste se preciza că Parlamentul este organul suprem, aşa cum era stipulat în Constituţia României din 1965, care a rămas şi în cea din 1991. În nicio ţară democratică nu este menţionat acest lucru”, a declarat Ioan Stanomir.

Preşedintele, rol decorativ în stat

După ce au decis reducerea mandatului prezidenţial la patru ani, parlamentarii au decis să taie la sânge şi atribuţiile şefului statului în noua Constituţie, conferindu-i practic un rol decorativ. Astfel, potrivit noilor reglementări decise de comisia Antonescu de revizuire, şeful statului este obligat să accepte premierul propus de partidul/alianţa care obşine cele mai multe mandate de parlamentar, nu are dreptul să refuze nominalizările de miniştri în caz de remaniere şi nu mai are dreptul de a cere urmărirea penală a miniştrilor şi nici să-i suspende din funcţie, atribut care revine acum
exclusiv parlamentului.
Totodată, un referendum pe care preşedintele vrea să-l convoace nu poate fi organizat decât dacă parlamentul este de acord.
De asemenea, preşedintele poate participa la reuniunile UE doar dacă la acestea au ca teme relaţiile externe ale UE, politica de securitate comună şi modificări ale tratatelor constitutive ale UE.
Mai mult, parlamentarii au decis definirea în concret a reprezentanţilor puterilor în stat, excluzându-l din puterea executivă pe preşedinte.

Alte măsuri controversate

Noua Constituţie nu mai permite poporului să iniţieze referendum de modificare a Constituţiei, ci doar alte referendumuri de interes naţional. Prin noua Constituţie, numărul deputaţilor nu poate depăşi 300, dar cel al senatorilor nu este precizat. După 23 de ani, stema ţării va fi reintrodusă pe drapelul naţional. Prin noua Lege fundamentală vor fi interzise “relele tratamente aplicate animalelor, conform legii”.

Schimbări “substanţiale şi periculoase” pentru statul de drept

Un studiu realizat de Expert Forum (EFOR) avertizează că, în urma revizuirii Legii fundamentale, Justiţia va fi controlată de politicieni. Dacă modificările aduse până acum Constituţiei vor fi adoptate, România se va transforma într-o republică parlamentară, cu un preşedinte lipsit de putere, apreciază un studiul. În plus, Justiţia va avea serioase obstacole de înfruntat pentru a aduce în faţa legii un membru al Guvernului, iar Senatul îi va controla pe procurori.
“Amendamentele la legea fundamentală sunt substanţiale şi periculoase. Echilibrul puterilor în stat este rupt; Parlamentul se afirmă ca supraputere, rolul Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie şi CCR se diminuează, fisura între procurori şi judecători se adânceşte, iar Preşedintele rămâne cu atribuţii pur decorative”, apreciază Expert Forum.

Loading ad ...