Parlamentarii refuză referendumul lui Băsescu
Iniţiativa preşedintelui Traian Băsescu, de a convoca un referendum referitor la reducerea numărului de parlamentari la 300 şi adoptarea parlamentului unicameral, a fost respinsă de Planul Camerelor Reunite. Chiar şi negativ, avizul dat de Parlament este unul consultativ, preşedintele putând continua procedura referendară. După cum a anunţat, consultarea populară va fi organizată după adoptarea legii referendumului şi a Constituţiei revizuite în Parlament. Şeful statului a declarat că va organiza referendum deoarece, revizuirea Constituţiei de către Uniunea Social-Liberală (USL) nu respectă referendumul din 2009, atunci când românii au votat masiv pentru parlament unicameral cu 300 de membri.
Cu doar 191 de voturi pentru, 69 de abţineri şi 123 împotrivă, plenul celor două camere ale Parlamentului a respins, marţi, 18 iunie, propunerea preşedintelui Traian Băsescu privind organizarea unui referendum pentru introducerea Parlamentului unicameral şi reducerea numărului de deputaţi la 300. Grupurile parlamentare ale PSD au votat pentru propunerea preşedintelui Basescu, alături de PDL, în timp ce PNL a votat împotriva. Grupurile parlamentare ale PP-DD şi UDMR s-au abţinut la vot.
În faţa deputaţilor şi senatorilor, fostul premier Călin Popescu Tăriceanu s-a declarat împotriva acestui demers “populist” al şefului statului.
“Să spunem ce înseamnă acest demers. Parlamentul nu se numără cu suta. Poate mai bine Parlament cu zero membri, deciziile să le ia un preşedinte atotputernic. Avem o serioasă problemă de democraţie cu actualul preşedinte. A subminat Parlamentul cu orice prilej. Parlamentul înseamnă cea mai pură expresie a democraţiei. România nu este atât de săracă încât să nu-şi poată permite. Sigur, acum Parlamentul este suprapopulat. Demersul preşedintelui Băsescu este pur de câştigare a capitalului politic. Băsescu a reuşit să transforme din România într-unul cvasi-prezidenţial. Cu mult curaj, primul-ministru a spus că unicameralul este specific perioadelor de dictatură”.
Avizul legislativului este consultativ şi preşedintele Băsescu poate declanşa un referendum chiar şi în cazul acestei decizii negative. “Parlamentul şi-a îndeplinit obligaţia, dar nu există un proiect de hotărâre care să fie publicat în Monitorul Oficial. Preşedintele este obligat să aştepte douăzeci de zile, după care preşedintele stabileşte, când vrea domnia sa, când declanşează referendumul. Nu putem spune că Parlamentul a obstrucţionat, a împiedicat sau s-a împotrivit dezbaterii pe această cerere a preşedintelui”, a explicat procedura, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.
Băsescu merge înainte
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, în data de 11 iunie, că a declanşat procedura pentru un nou referendum în care va cere românilor să se pronunţe dacă doresc sau nu, Parlament unicameral şi maximum 300 de aleşi. Băsescu va emite decretul în funcţie de modul în care Parlamentul va respecta voinţa poporului exprimată în 2009.
Atunci, acelaşi preşedinte a iniţiat o consultare populară cu aceleaşi teme, românii votând cu peste 80% trecerea la parlament unicameral cu 300 de membri. Proiectul de modificare a Constituţiei care includea rezultatele referendumului din 2009 a fost respinsă în Parlament anul acesta, parlamentarii USL demarând propriul proces de revizuire a Legii Fundamentale fără să ţină cont de “voinţa populară”. În cazul organizării referendumului propus de şeful statului, românii se vor prezenta în acest an la două consultări populare. Cea de-a doua ar fi consultarea cu privire la validarea Constituţiei revizuite, care ar urma să aibă loc, potrivit calendarului asumat de liderii USL, în toamna acestui an.
Validarea referendumului cu privire la Constituţie este condiţionată de realizarea prezenţei la vot, conform Legii referendumului. USL a modificat legea, reducând cvorumul la 30% din totalul persoanelor cu drept de vot, modificarea urmând a facilita validarea refrendumului. Curtea Constituţională este cea care va hotărâ legalitatea iniţiativei. Reducerea pragului de la 50% plus 1 la 30% ar putea fi în folosul preşedintelui Băsescu, referendumul convocat de acesta, urmând a fi validat mai uşor.
Constituţia după USL aruncă în haos România
Intenţia preşedintelui Băsescu de a convoca un referendum privind un parlament unicameral cu maximum 300 de aleşi ameninţă să complice viaţa promotorilor revizuirii constituţionale. Proiectul de revizuire a fost criticat ca fiind prea amănunţit, el conţinând prevederi care în mod normal erau apanajul legilor ordinare. Comisia de revizuire a fost acuzată că a adoptat o serie de schimbări ca urmare a intereselor politice ale unora din membri.
Preşedintele Traian Băsescu l-a acuzat pe preşedintele Comisiei de revizuire a Constituţiei, Crin Antonescu, de negocierea Legii Fundamentale în schimbul acordării statutului de candidat USL la alegerile prezidenţiale de anul viitor.
Instituţia prezidenţială, conform proiectului de modificare, a fost lăsată fără importante atribuţii. După ce au decis reducerea mandatului prezidenţial la patru ani, parlamentarii au decis să taie la sânge şi atribuţiile şefului statului în noua Constituţie, conferindu-i practic un rol decorativ. Şeful statului este obligat să accepte premierul propus de partidul/alianţa care obţine cele mai multe mandate de parlamentar, nu are dreptul să refuze nominalizările de miniştri în caz de remaniere şi nu mai are dreptul de a cere urmărirea penală a miniştrilor şi nici să-i suspende din funcţie, atribut care revine acum exclusiv parlamentului. Totodată, un referendum pe care preşedintele vrea să-l convoace nu poate fi organizat decât dacă parlamentul este de acord. De asemenea, preşedintele poate participa la reuniunile UE doar dacă la acestea au ca teme relaţiile externe ale UE, politica de securitate comună şi modificări ale tratatelor constitutive ale UE.
Revizuirea Constituţiei intră în linie dreaptă. Referendumul naţional va avea loc în octombrie
Traian Băsescu: Chem românii la referendum!
