Un an de la referendumul de demitere a şefului statului. Absenţa la vot l-a repus în funcţie pe preşedintele Traian Băsescu
În urmă cu un an de zile, în data de 29 iulie, avea loc referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Invalidat de către Curtea Constituţional, demersul pus la cale de majoritatea parlamentară controlată de Uniunea Social-Liberală, s-a dovedit o aventură politică costisitoare pentru români. Debarcarea din funcţie a şefului statului nu a avut loc, iar războiul dintre Băsescu şi liderii USL, Victor Ponta şi Crin Antonescu este cât se poate de actual.
La 29 iulie 2012, în urmă cu exact un an, s-a desfăşurat referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, eveniment descris de USL drept un proces democratic pus în scenă de Parlament, însă văzut de şeful statului şi de oamenii din jurul său drept o “”lovitură de stat”.
Traian Băsescu se află în prezent în funcţie la Palatul Cotroceni datorită absenteismului la vot. Prezenţa la vot a fost de 46,24%, respectiv 8.459.053 persoane, prea puţin pentru ca pragul de 50% plus 1 să fie atins şi referendumul validat.
Pentru demiterea şefului statului au votat 7.403.836 alegători, adică 87,52% din participanţi. Doar 943.375 alegători, respectiv 11,15% s-au opus demiterii, iar 111.842 voturi (1,32%) au fost anulate. La 21 august, Curtea Constituţională a declarat invalid referendum, întrucât prezenţa la vot a fost sub 50%. Preşedintele Traian Băsescu a făcut un apel la boicotarea scrutinului, spunând că se pregăteşte o fraudă. “Este evident că pregătesc fraudarea acestui referendum. şi atunci de ce să cer eu celor care, din revoltă, nu vor să valideze lovitura de stat, să meargă la vot. în faza iniţială, am
crezut că vor fi cinstiţi. Pe zi ce trece văd că sunt necinstiţi”, a declarat Băsescu, la 23 iulie 2012.
Suspiciuni de fraudă
Aceste suspiciuni au fost confirmate de nenumăratele anchete declanşate, ulterior, de Direcţia Naţională Anticorupţie. “În localităţi cu o mie de locuitori, 40% dintre alegători au votat între orele 20.00-23.00, în condiţiile în care, în 11 ore, în alte locuri, au votat 60% din persoane (…) Se ajungea că un votant a intrat şi şi-a dat votul în 20 de secunde”, explica, în septembrie 2012, la televiziunea public, fostul şef al parchetului anti-corupţie, Daniel Morar. Suspiciuni au existat şi la nivelul Departamentului de Stat al SUA. “Principalele îngrijorări ale Departamentului american de Stat sunt determinate de suspiciunea că la referendum au avut loc fraude de amploare, de procesul de reactualizare a listelor electorale şi de presiunile exercitate asupra Curţii Constituţionale”, a declarat Philip Gordon, asistentul secretarului de stat Hillary Clinton, în cadrul unei întâlniri cu câţiva reprezentanţi ai presei.
Presiuni la CCR
După anunţarea rezultatelor la referendum, USL a încercat prin tot felul de alte metode să-l împiedice pe Băsescu să revină la Palatul Cotroceni. Pe de o parte, asupra ministerului de Interne s-au exercitat presiuni pentru reducerea numărului de alegători, astfel încât să se ajungă la o prezenţă de peste 50%.
Rezultatul acestor presiuni a fost că ministrul de Interne, Ioan Rus, a demisionat, iar adjunctul său, Victor Paul Dobre, a fost anchetat de DNA şi a scăpat doar pentru că Parlamentul a refuzat să avizeze începerea urmăririi penale. Pe de altă parte, USL a încercat să convingă Curtea Constituţională să valideze referendumul. În consecinţă, deşi referendumul s-a desfăşurat la 29 iulie, Curtea Constituţională a dat un verdict abia la 21 august. După această decizie, au existat politicieni din USL – printre care Ioan Ghişe şi Ion Iliescu – care au susţinut că Parlamentul ar trebui să invalideze hotărârea Curţii. În sfârşit, conform Evz.ro, abia la 27 august, a fost publicată în Monitorul Oficial hotărârea Curţii Constituţionale, iar Traian Băsescu a revenit la Palatul Cotroceni.
