Tinerii români, de profesie şomeri. Aproape 60.000 de absolvenţi s-au înscris anul acesta pentru ajutorul de şomaj
Unul din trei şomeri este tânăr. În lipsa unei viziuni guvernamentale cu privire la viitorul tinerilor, piaţa muncii nu reuşeşte să ofere nimic generaţiilor de absolvenţi de studii liceale sau universitare. În aceste condiţii s-a ajuns ca dintr-un total de 744.000 de persoane fără serviciu, o treime să fie persoane cu vârsta cuprinsă între 15-25 de ani.
Aproximativ 250.000 de tineri nu au serviciu în România. Se discută despre crearea de locuri de muncă, se fac promisiuni tinerilor, se lansează programe, dar cifrele ne aduc cu picioarele pe pământ. Perspectivele pentru absolvenţi de a-şi găsi un job sunt reduse, rata de părăsire a şcolii e 18% în cazul băieţilor, iar un tânăr din trei din mediul rural se lasă de şcoală. Aproape unul din 3 şomeri are între 15 şi 24 de ani. Peste o treime dintre tinerii care lucrează sunt de fapt lucrători familiali neremuneraţi (persoană care depune o activitate neplătită într-o gospodărie- n.r.).
“Toate aceste dificultăţi care persistă, precum şi încetinirea revenirii economice la nivel global în 2012 şi 2013, au condus la blazare şi pesimism. Din ce în ce mai mulţi tineri renunţă să mai caute un loc de muncă, iar mulţi se mulţumesc cu un job sub nivelul lor de calificare”, consideră Mihaela Matei, Marketing Supervising Associate EY România. După generaţia de sacrificiu, a celor care a trebuit să traverseze cum s-au priceput tranziţia de la valorile comuniste la cele ale economiei de piaţă, în prezent există “o generaţia pierdută” – cea a tinerilor care nu-şi găsesc loc de muncă din cauza crizei şi a incertitudinilor economice din ultimii cinci ani, a mai precizat sursa citată.
În toate studiile care tratează subiectul şomajului şi forţei de muncă la nivel global, sintagma “generaţie pierdută” este asociată tinerilor români.
Pentru ca tabloul să fie complet, un număr de 58.099 de absolvenţi s-au înregistrat, de la începutul anului şi până la finalul lunii august, în baza dedate a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Cei mai mulţi dintre aceştia sunt cei care nu au reuşit să promoveze examenul de Bacalaureat din acest an.
Legea stagiaturii, soluţia Parlamentului
În curând, orice absolvent de facultate ar putea fi obligat să devină stagiar, înainte de a munci într-o companie cu acte în regulă. Parlamentul pregăteşte o lege prin care angajatorii vor primi 250 de lei lunar pentru fiecare tânăr cu licenţă pe care îl vor învăţa meserie într-un stagiu de 6 luni.
Dacă absolventul este dat afară înainte de acest termen, patronul dă banii înapoi, cu tot cu dobândă.
Legea stagiaturii, aprobată deja de senatori, ar permite absolvenţilor o intrare mai uşoară pe piaţa muncii şi le-ar permite tinerilor ca pentru o perioadă de şase luni să înveţe o meserie. Cu toate acestea, patronii nu sunt foarte încântaţi de noua lege.
“Suma aceea de 250 de lei este foarte mică. Unui tânăr absolvent nu poţi să-i dai salariul minim pe economie 800 de lei, trebuie să-i dai 1.200 de lei cel puţin. Dacă mai adaugi taxele companiei ajungi la 1800 de lei, deci 250 de lei sunt cumva irelevanţi”, a declarat pentru Ştirile Protv, Cristina Săvuică, manager companie multinaţională.
Suma este de fapt cuantumul ajutorului de şomaj pe care orice tânăr îl primeşte de la stat, dacă nu lucrează.
Proporţii alarmante ale şomajului în România. Numărul celor fără serviciu a fost, oficial, în luna august de 744.000 persoane, în creştere atât faţă de luna precedentă (739.000 persoane). Rata şomajului este acum mult mai mare faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent (693.000 persoane). De altfel, situaţia de criză de pe piaţa muncii face ca, mult mai mulţi conaţionali să nu aibă serviciu decât cifrele raportate de Forţele de Muncă.
