Eşecul proiectului energetic Nabucco, pretext pentru Băsescu şi Ponta să demareze exploatarea gazelor de şist
Proiectul Nabucco nu va deveni realitate. România nu va fi traversată de conducta ce va lega Europa de zăcămintele de gaze naturale din Marea Caspică. Eşecul proiectului Nabucco, care ar fi însemnat pentru ţara noastră ieşirea de sub dependenţa de gazele ruseşti, i-a făcut pe preşedintele şi premierul ţării să aducă în discuţie oportunitatea exploatării gazelor de şist. Susţinută puternic de Washington, exploatarea gazelor de şist de către companiile americane este privită cu suspiciune de către români, modalitatea de extracţie fiind considerată extrem de periculoasă pentru mediul înconjurător.
Consorţiul care dezvoltă exploatarea gazeiferă de la Shah Deniz, din Marea Caspică (Azerbaidjan), a confirmat selectarea gazoductului Trans-Adriatic Pipeline (TAP) ca rută de export către Europa, în defavoarea proiectului Nabucco, la care era parte şi România. Miza participării la acest proiect era ieşirea ţării noastre din dependenţa faţă de gazele ruseşti (Gazprom). Astfel, în urma acestei decizii, autorităţile de la Bucureşti sunt nevoite să caute alte soluţii pentru diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale.
“Nu depindea de noi. Nu avea legătură cu Bucureştiul. A ţinut de un mare joc strategic, însă România are o şansă extraordinară: are propriile resurse, are propriile resurse care nu acoperă doar consumul nostru, ci pot să acopere consumul Republicii Moldova, (…) dar şi al altor ţări din jur”, a explicat premierul Victor Ponta.
Premierul a mai spus că România poate folosi gazele şi resursele din Marea Neagră, amintind despre faptul că în zonă exploatarea va începe în 2018.
“Cu atât mai mult trebuie să înţelegem că viitorul României depinde de resursele noastre proprii, resurse proprii care înseamnă gazele şi resursele din Marea Neagră (…) de asemenea, gazele de şist, pe care România, Polonia, Lituania, Spania, Marea Britanie le explorează în acest moment”, a mai spus Victor Ponta.
Proiectul Nabucco prevedea alimentarea Europei cu 31 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, printr-o conductă care urma să transporte gaze din Turcia până în Austria, prin Bulgaria, România şi Ungaria. Conducta TAP (Trans-Adriatic Pipeline) va face legătura între Turcia şi Italia, tranzitând Grecia, Albania şi Marea Adriatică.
Băsescu mizează pe gazele de şist
Rămasă pe dinafară în urma eşecului proiectului Nabucco, României nu îi rămâne altceva de făcut decât să se bazeze pe resursele proprii de gaze naturale. De peste Atlantic, americanii ne dau soluţia, atât de controversată la noi: gazele de şist.
De altfel, preşedintele Traian Băsescu a declarat că România îşi va redefini politica energetică după eşecul Nabucco. Traian Băsescu a insistat pentru exploatarea gazelor de şist şi a zăcămintelor de ţiţei din Marea Neagră.
“Opţiunea mea acum este, fără niciun fel de dubii, că România are obligaţia să accelereze procesele de evaluare şi să treacă la exploatarea gazelor de şist. De asemenea, să evalueze şi să treacă la exploatarea gazelor şi ţiţeiului deja confirmate în Marea Neagră”, a declarat şeful statului.
Băsescu a subliniat că în privinţa gazelor de şist trebuie explicat românilor că tehnologiile au evoluat foarte mult în ultima perioadă.
Aşa numitele gaze de şist, cunoscute de peste 200 de ani, au devenit o soluţie pentru încălzire după ce americanii au inventat tehnologia de exploatare.
Spre deosebire de gazul natural convenţional care se află în pungi şi poate fi obţinut prin forare, zăcămantul de şist este greu de extras. Şi asta pentru că este disipat în roci. Pentru exploatare se introduce o sondă până la stratul de roci şi se generează o explozie. Gazul astfel eliberat urmează să fie pompat la suprafaţă cu ajutorul apei (fracturare hidraulică).
Industria gazelor de şist este contestată de activiştii de mediu, care susţin că fracturarea hidraulică poate contamina apele subterane cu substanţe chimice.
Scandalul gazelor de şist
România stă pe o rezervă uriaşă de gaze neconvenţionale, respectiv gazele de şist, pe care au pus ochii marile companii energetice americane. Rezervele de gaze de şist ne-ar asigura consumul pentru următorii 100 de ani, conform unui raport american. Procedura de extracţie este însă extrem de controversată, fapt pentru care exploatarea a stârnit un adevărat scandal în România.
România are rezerve de gaze de şist de 1.444 miliarde de metri cubi, în condiţiile în care rezervele dovedite de gaze se plasează la 113 miliarde metri cubi. România consumă anual aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze, cantitate asigurată în proporţie de 80% din producţia internă. Diferenţa este importată din Rusia, prin intermediari, la preţuri ridicate.
Europa nu exploatează gazele de şist. Franţa s-a opus încă de anul trecut exploatării, iar Germania nici nu se gândeşte să accepte vreodată. La fel au procedat şi bulgarii, care au spus că nu vor independenţa energetică prin acest procedeu. În România, urmează să înceapă testele, pentru ca specialiştii să stabilească cu exactitate natura zăcămintelor. Dacă va fi găsit un important zăcământ de gaze, companiile care explorează terenurilor vor trece la exploatarea acestuia.
Atuurile energetice ale României
Autorităţile iau în calcul utilizarea rezervelor neconvenţionale. Au dat deja undă verde explorarii gazelor de şist de către gigantul Chevron în Moldova şi Dobrogea. Însă, marea speranţă ca România să îşi reducă dependenţa de gazul rusesc stă ascunsă în Marea Neagră. Acolo e o rezervă estimată la cel puţin 42 de miliarde de metri cubi de gaze, adică consumul României pe şase ani.
