A crescut numărul sinuciderilor. Stresul, inamicul românilor

Românii nu duc o viaţă fericită. Fie că vorbim de un job care îi suprasolicită sau de grija zilei de mâine, stresul îşi face loc în viaţa a tot mai mulţi conaţionali. Deşi autorităţile ignoră fenomenul, stresul românilor se află în directă legătură cu situaţia economică a ţării. Aşa se face că principalele cauze ale nefericirii românilor sunt scumpirile, disponibilizările şi reducerile salariale.
Nesiguranţa zilei de mâine produce efecte dramatice asupra românilor şi nimeni nu pare să facă ceva. Împovăraţi de griji, tot mai multe persoane ajung la capătul puterilor, alegând să se sinucidă. Sărăcia şi stresul sunt cel mai des întâlnite motive pentru aproximativ 3.000 de români care se sinucid anual.
Mihai Aniţei, preşedintele Colegiului Psihologilor din România (CPR), a declarat recent că din ce în ce mai mulţi români sunt afectaţi din punct de vedere psihologic. Cauza este stresul şi suprasolicitarea care se soldează în plan psihologic cu o serie întreagă de manifestări, precum căderile psihice.

Principalele griji ale românilor

Potrivit unui sondaj dat publicităţii în luna august, românii se tem în principal de creşterea preţurilor, pierderea locurilor de muncă şi diminuarea veniturilor.
Chestionaţi cu privire la direcţia în care se îndreaptă România, 65,5% dintre respondenţi cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie gresită, 22,2% cred că direcţia este bună, iar 12,3% au optat pentru varianta nu ştiu/nu răspund. În privinţa perspectivelor de viitor, românii sunt îngrijoraţi de: creşterea
preţurilor (29,5%), pierderea locului de munca (28,6%), diminuarea veniturilor (17,5%), înrăutăţirea stării de sănătate (15,3%).

Sinuciderile, efectul sărăciei şi al stresului

O statistică făcută de Institutul de Medicină Legală Mina Minovici în 2012 arată că 14 români dintr-o 100.000 de îşi pun capăt zilelor. Cele mai multe sinucideri au loc vara şi în preajma sărbătorilor.
Judeţele cu cea mai mare rată a sinuciderilor sunt Harghita (31,21 de cazuri la suta de mii de locuitori), Ilfov (29,09), Satu Mare şi Covasna (peste 25 de cazuri la suta de mii de locuitori). Braşovul are 15 sinucidere la 100.000 de locuitori. Bărbaţii aleg metode violente Cele mai multe sinucideri au loc în lunile călduroase, respectiv august, mai, iulie şi iunie, în această ordine, după numărul cazurilor înregistrate. Numărul bărbaţilor care îşi pun capăt zilelor este de două ori şi jumătate mai mare decât cel al femeilor. Femeile au însă mai multe tentative. Bărbaţii cu tendinţe sinucigaşe sunt cei necăsătoriţi, divorţaţi sau văduvi. Numărul sinuciderilor este mai mare la oraş decât în zonele rurale. Tot statisticile arată că intelectualii îşi pun capăt zilelor mult mai des decât oamenii fără studii. Cea mai des întâlnită metodă este spânzurarea (50% dintre cazuri). Urmează apoi căderea de înălţime (20%) şi aruncarea în faţa trenului (15%). Aproape 10% dintre sinucigaţii
braşoveni au ales pastilele sau alte substanţe toxice. Sărăcia, stresul, dar mai ales nesiguranţa zilei de mâine pot duce la sinucidere. Decepţiile în dragoste şi bolile incurabile sunt alte motive care pot duce la gesture extreme. De cele mai multe ori sinucigaşii au mai multe tentative, pe care psihologii le consider modul lor de a cere ajutor. De cele mai multe ori sinuciderea poate fi prevenită dacă omul primeşte ajutor şi este dus la medic.

Studiu: Românii, printre cei mai nefericiţi oameni de pe glob

Românii nu sunt printre c ei mai fericiţi oameni ai lumii. O cercetare clasează populaţia României pe locul 72, din 156 de state studiate. Cei mai fericiţi şi satisfăcuţi oameni trebuie căutaţi în nordul Europei, în nici un caz în Egipt sau statele lovite rău de criza monedei unice, se arată în 2013 World Happiness Report prezentat luni de Columbia University’s Earth Institute. Danemarca, Norvegia, Elveţia, Olanda şi Suedia sunt ţările unde trăiesc cei mai fericiţi oameni de pe planetă, au concluzionat savanţii americani după ce au studiat datele din 156 de ţări. Rwanda, Burundi, Republica Central- africană, Benin şi Togo precum şi toate naţiile ce trăiesc în Africa Sub- sahariană reunesc populaţiile cele mai nefericite de traiul lor zilnic.