Vasluienii protestează împotriva exploatării gazelor de şist. Localnicii se tem că fracturarea hidraulică le-ar putea contamina apa din fântâni
După ce proiectul de exploatare cu cianuri a aurului de la Roşia Montană s-a transformat în scandal naţional, un alt subiect riscă să scoată mii de români în stradă. Este vorba de intenţia exploatării gazelor de şist, printr-o metodă extrem de controversată, interzisă în mai multe state ale Uniunii Europene, numită fracturare hidraulică. Deja, la Pungeşti, unde compania americană Chevron explorează un perimetru concesionat, peste 150 de oameni au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva unor practici, care spun ei, le vor polua apele şi solul.
Românii nu par să fie de acord cu explotarea gazelor de şist, deşi politicienii de frunte ai ţării văd în zăcămintele de gaze neconvenţionale viitorul independenţei energetice a ţării.
Peste 150 de vasluieni au ieşit în stradă, luni, 14 octombrie, pentru a protesta împotriva acţiunilor de prospectare din localitatea Siliştea (judeţul Vaslui) ale companiei Chevron, firma care a primit licenţa de explorare şi exploatare a gazelor de şist pentru mai multe perimetre din ţară.
Pe durata desfăşurării protestului, oamenii i-au huiduit pe specialiştii aduşi de compania Chevron pentru a amenaja suprafaţa pe care se va amplasa sonda de explorare a gazelor de şist, solicitându-le acestora să plece. “Nu suntem sub nicio formă de acord cu amplasarea vreunei sonde aici pentru că ar fi un dezastru pentru noi, cei care locuim pe aceste meleaguri. Am văzut pe internet filme cu ce au făcut în altă parte şi ce înseamnă această exploatarea a gazelor de şist. Ne vom mobiliza şi ne vom aduna şi mai mulţi pentru a nu-i lăsa să ne polueze apele şi solul”, a declarat Constantin Butnaru, unul dintre protestatari.
Temerile românilor se află în directă legătură cu modalitatea de exploatare a acestor gaze alternative, fracturarea hidraulică. Este o modalitatea de extracţie considerată extrem de periculoasă pentru mediul înconjurător.
Spre deosebire de gazul natural convenţional care se află în pungi şi poate fi obţinut prin forare, zăcămantul de şist este greu de extras. şi asta pentru că este disipat în roci. Pentru exploatare se introduce o sondă până la stratul de roci şi se generează o explozie. Gazul astfel eliberat urmează să fie pompat la suprafaţă cu ajutorul apei.
Industria gazelor de şist este contestată de activiştii de mediu, care susţin că fracturarea hidraulică poate contamina apele subterane cu substanţe chimice.
În România, firma americană Chevron a primit doar autorizaţia pentru explorare, pentru ca specialiştii să stabilească cu exactitate natura zăcămintelor. Dacă va fi găsit un important zăcământ de gaze, Chevron va trece la exploatarea acestuia.
Băsescu, pro gaze de şist
Susţinută puternic de Washington, exploatarea gazelor de şist de către companiile americane este privită cu suspiciune de către români, dar îmbrăţişată la unison de politicieni.
De altfel, preşedintele Traian Băsescu, la fel ca şi premierul Victor Ponta, au declarat că România îşi va redefini politica energetică, iar exploatarea gazelor de şist şi a zăcămintelor de ţiţei din Marea Neagră vor juca un rol major.
“Opţiunea mea acum este, fără niciun fel de dubii, că România are obligaţia să accelereze procesele de evaluare şi să treacă la exploatarea gazelor de şist. De asemenea, să evalueze şi să treacă la exploatarea gazelor şi ţiţeiului deja confirmate în Marea Neagră”, a declarat şeful statului. Băsescu a subliniat că în privinţa gazelor de şist trebuie explicat românilor că tehnologiile au evoluat foarte mult în ultima perioadă. Aşa numitele gaze de şist, cunoscute de peste 200 de ani, au devenit o soluţie pentru încălzire după ce americanii au inventat tehnologia de exploatare.
Scandalul gazelor de şist
România stă pe o rezervă uriaşă de gaze neconvenţionale, respectiv gazele de şist. Aceste depozite ne-ar asigura consumul pentru următorii 100 de ani, conform unui raport american. Țara noastră are rezerve de gaze de şist de 1.444 miliarde de metri cubi, în condiţiile în care consumăm anual aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze. Europa nu exploatează gazele de şist. Franţa s-a opus încă de anul trecut exploatării, iar Germania nici nu se gândeşte să accepte vreodată. La fel au procedat şi bulgarii, care au spus că nu vor independenţa energetică prin proceduri periculoase mediului înconjurător.
