test

Executivul Ponta vrea aurul de la Roşia Montană. Parlamentarii, cei care vor face “treaba murdară”

Executivul Ponta vrea aurul de la Roşia Montană. Parlamentarii, cei care vor face “treaba murdară”

Guvernul Ponta vrea bani din aurul de la Roşia Montană. Potrivit premierului Victor Ponta, proiectul exploatării zăcămintelor aurifere de la Roşia Montană trebuie să fie demarat. în opinia sa, 13 ani de când “se plimbă prin diverse structuri guvernamentale” sunt suficienţi. El a anunţat că decizia va fi luată în Parlament, la începutul viitoarei sesiuni a Legislativului. Proiectul minier a fost blocat în ultimii ani, aflându-se în aşteptarea unui aviz de mediu.

Controversatul proiect aurifer de la Roşia Montană a fost inclus în Planul Naţional de Investiţii şi Locuri de Muncă, lansat joi, 11 iulie, de Guvern. Investiţia este prezentată ca proiect de “exploatare cu noi standarde de mediu”, unde “beneficiul statului să ajungă la 78% din ceea ce generează acest proiect”.

Negocierile pentru investiţia Roşia Montană vor fi finalizate până la începutul sesiunii parlamentare, în luna septembrie. Lucrările vor începe dacă Parlamentul va aproba proiectul de lege pe care Guvernul îl va propune în acest sens, a declarat premierul Victor Ponta.

Decizia nu poate aparţine Parlamentului, atrage atenţia fostul ministru al Mediului, Attila Korodi: “Parlamentul poate să decidă oricând asupra planurilor naţionale, dar pentru că acest proiect nu este unul militar, proiectele militare sunt acelea care se exclud dintr-o analiză de mediu foarte amănunţită, decizia Parlamentului nu poate să fie urmată automat de o pornire a proiectului real, pentru că acele îngrijorări ce privesc proiectul din punct de vedere al protecţiei mediului rămân”.

“La ora actuală, conform legislaţiei româneşti, care este foarte normală, în sensul bun al cuvântului, orice proiect privat, care nu este militar, care nu este o autostradă, care nu este o investiţie de apărare împotriva inundaţiilor poate fi început numai dacă proprietarii îşi dau consimţământul şi cad de acord cu investitorii”, consideră Korodi.

rosia-montanaCâţi bani va obţine statul român

România îşi propune să obţină nu mai puţin de 78% din profitul investiţiei de la Roşia Montană. Proiectul este controlat la canadienii de la Gabriel Resources şi îşi propune exploatarea cu cianură a unei cantităţi de 314 tone de aur şi 1.600 de tone de argint, din zona Roşia Montană.

Pornind de la estimarea zăcământului, la un preţ de referinţă al aurului de 1.200 de dolari/ uncia, planul de afaceri al proiectului minier prevede beneficii totale de peste 5 miliarde de dolari pentru economia României.Dintre aceştia, 2,1 miliarde USD vor intra direct la bugetul statului. Restul de 2,9 miliarde USD reprezintă bani cheltuiţi în Româniapentru resurse umane, construcţii, energie electrică, materiale, transport, reactivi, piese de schimb şi altele

Gabriel Resources deţine 80% din compania locală Roşia Montana Gold Corporation (RMGC), iar restul de 20% aparţine statului român. Proiectul minier a fost blocat în ultimii ani, aflându-se în aşteptarea unui aviz de mediu.

La finele lunii aprilie, Guvernul a decis înfiinţarea unei noi companii care se va ocupa exclusiv de proiectul Roşia Montană şi care va funcţiona doar în subordinea ministrului delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine. Noua companie va rezulta din reorganizarea, prin divizare parţială, a Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva, care deţine în prezent 19,3% din acţiuni la societatea Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).

 Proiect controversat

Proiectul de la Roşia Montană, susţinut cu ardoare de Traian Băsescu, şeful statului, şi Victor Ponta, primul ministru al României, nu este privit cu ochi buni de către toţi guvernanţii. Printre aceştia se numără şi Renate Weber, europarlamentar USL, care susţine că nu se simte obligată să fie de acord cu Executivul în privinţa proiectului aurifer de la Roşia Montană.

“Sunt câteva date care mie personal îmi sunt în continuare neclare, în sensul în care nu am înţeles foarte exact la ce se va referi legea care urmează să fie trimisă în Parlament. Eu aveam câteva obiecţii mari în ceea ce priveşte proiectul Roşia Montană şi că în acest moment ele rămân valabile, rămân în picioare. Era vorba de cât anume ar câştiga statul român, dacă acest proiect ar demara, pentru că nu văd de ce România ar accepta să-i fie luată o bogăţie naturală care există acolo şi statul român să nu câştige decât te miri ce şi mai nimic. “, a precizat europarlamentarul.

“O altă obiecţie majoră privea chestiunile de mediu, pentru că pentru mine, această companie nu este decât genul ăla de creaţie <<hit and run>> (“loveşte şi fugi”-n.r.), deci o companie creată ad-hoc pentru acest proiect, care dacă la sfârşit falimentează, fără să-ţi asigure toată reecologizarea zonei, nu mai ai ce să-i faci. Să vedem în ce măsură se va putea discuta pe ideea de a plăti din timp, de a depozita banii, în aşa fel încât statul român să fie sigur că la sfârşit ar putea să reecologizeze pe banii companiei”, a spus liberalul.

Europarlamentarul a adus în discuţie şi chestiunea culturală privitoare la Roşia Montană, anunţând că nu este de acord ca situl arheologic să fie distrus pentru această exploatare.

“Sigur că rămâne şi chestiunea culturală, în sensul în care situl arheologic de la Roşia din punctul meu de vedere nu merită distrus pentru această exploatare. Un alt stat în locul nostru ar fi făcut orice era posibil pentru ca zona aceea să fie zonă protejată UNESCO”, mai spune politicianul.

Exploatarea gazelor de şist, susţinută de premier

Premierul Victor Ponta s-a arătat şi în favoarea continuării investiţiilor companiei Chevron pentru explorarea gazelor de şist. Şeful Executivului a mai adăugat că este cel mai probabil ca o decizie în privinţa exploatării să fie luată în 2017-2018.

De altfel, în prezentarea Planului naţional de investiţii la capitolul “Resurse naturale”, dincolo de proiectele Roşia Montană, Deva Gold şi Chevron sunt trecute în revistă şi investiţiile de peste un miliard de euro preconizate pentru explorările de gaze din Marea Neagră efectuate de Exxon Mobile, OMV Petrom, Romgaz, dar şi realizarea gazoductului Ungheni -Iaşi.

 

Eşecul proiectului energetic Nabucco, pretext pentru Băsescu şi Ponta să demareze exploatarea gazelor de şist