Cum arată compensarea „1 la 1” lună de lună: exemple concrete din facturile unui prosumator Hidroelectrica

Promisiunea compensării 1:1 pentru prosumatori sună bine pe hârtie. În realitate, facturile emise de Hidroelectrica arată că mecanismul lasă sute de mii de români să plătească taxe pentru propria energie verde.

Ce înseamnă compensarea 1:1?

Conform Ordinului ANRE nr. 15/2022, completat de Ordinul nr. 95/2022, prosumatorii ar trebui să beneficieze de o compensare cantitativă: fiecare kilowatt oră (kWh) produs și livrat în rețea să fie compensat 1:1 cu fiecare kWh consumat.

În teorie, asta ar trebui să însemne echitate. În practică, însă, facturile dovedesc contrariul.

Facturile unui prosumator: iunie și iulie 2025

Un prosumator client al Hidroelectrica ne-a pus la dispoziție exemple concrete din facturile sale, pentru a demonstra cum se aplică, de fapt, mecanismul.

Luna iulie 2025

„În luna iulie 2025, consumul a fost de 581 kWh, iar producția de 579 kWh. Întreaga producție de 579 kWh a fost compensată cantitativ 1:1 cu consumul. Restul de 2 kWh consumați și necompensați au fost compensați cantitativ 1:1 din producția reportată a lunii mai 2024.” (extras din răspunsul Hidroelectrica)

Ce înseamnă asta, concret?

• Prosumatorul a produs aproape cât a consumat.
• A trebuit însă să plătească taxe și tarife pentru toți cei 581 kWh consumați din rețea, deși energia provenea în mare parte din propria producție.

Luna iunie 2025

„În luna iunie 2025, consumul a fost de 527 kWh, iar producția de 561 kWh. Din producția de 561 kWh s-a compensat cantitativ 1:1 întreg consumul de 527 kWh. Pentru restul producției necompensate, de 34 kWh, s-a emis factură de report.” (extras din răspunsul Hidroelectrica)

Ce reiese de aici?

• Prosumatorul a produs mai mult decât a consumat.
• Excedentul (34 kWh) a fost reportat, dar din nou, pentru cei 527 kWh consumați a plătit tarife și taxe complete.

Diferența dintre teorie și realitate

Deși Hidroelectrica susține că respectă legea, modul în care este aplicată „compensarea 1:1” este departe de a fi echitabil:

• Energia activă se compensează la prețul de ~0,28 lei/kWh.
• Taxele reglementate (transport, distribuție, servicii de sistem, certificate verzi, TVA) nu se compensează și rămân în sarcina prosumatorului.

Astfel, pe factură apare paradoxul:

• prosumatorul „vinde” energie cu 0,28 lei/kWh,
• dar „cumpără” aceeași energie cu aproape 0,85 lei/kWh.

De ce contează aceste exemple

Situația prezentată nu este un caz izolat. Sunt peste 100.000 de prosumatori în România care se confruntă lunar cu aceeași problemă. Mulți dintre ei și-au făcut calcule financiare bazate pe promisiunea compensării „1:1”, iar acum descoperă că realitatea este diferită.

„Compensarea 1:1 există doar pe hârtie. În realitate, plătim taxe pe energia produsă chiar de noi.” – spune prosumatorul care ne-a pus la dispoziție facturile.

Concluzie: o „compensare” care nu compensează

Exemplele lunare arată clar: prosumatorii nu beneficiază de o compensare reală, ci de un mecanism care le transformă energia verde într-o sursă de taxe și tarife pentru stat și furnizori.

Fără o reformă a legislației și fără transparență în facturi, promisiunea compensării 1:1 rămâne o iluzie birocratică, care riscă să descurajeze investițiile viitoare în fotovoltaice.