test

Cercetare academica vs. Business

Cercetare academica vs. Business

Ieri a fost ziua internațională a fetelor și femeilor cu activități în domeniul științei. De ce sunt importante femeile în business și cercetare, și, în general, în posturi de conducere?

Într-o lume plină de arhetipuri în care femeia e casnică, mamă ori întreținută, o femeie cu carieră, care mai lucrează și în cercetare e un scenariu din ce în ce mai rar.

Când rețeta succesului pare să fie OnlyFans cu niște giveaway-uri pe Instagram, ne întrebăm de ce femeile nu visează să aibă doctorat și cariere în domenii înalte.

Fac business de mai bine de șase ani, întâi ca side-business, apoi în ultimii patru ani asumat 100%. Finanțez cercetarea de la doctorat din bugetul de conferințe și proiecte de cercetare în care sunt implicată la Academia de Studii Economice, însă vă spun cinstit scorurile financiare care se învârt sunt prohibitive pentru nivelurile de trai dintr-o țară în dezvoltare.

Conferințele academice pornesc de la câteva sute de euro și ajung spre mia de euro ori chiar mai mult, în funcție de prestigiu, iar publicarea în jurnalele academice pornesc de la câteva sute de euro până la patru, cinci mii de euro, poate chiar mai mult, în quartilele Q1 – Q4.

Nu știam în ce m-am băgat când am dat la doctorat. Am investit câteva mii de euro până acum, fără să cuantific munca mea. Practic, ca doctorand, ești debutant în cercetare. Rigorile și exigențele academice sunt greu de satisfăcut și intri într-o competiție cu somitățile academice care și-au dedicat întreaga carieră făcând doar cercetare.

Am dezvoltat probleme de sănătate din cauza stresului din business și academice, am pierdut zile corectând și dedicându-mă învățatului, am citit sute de cărți și articole științifice și, în prag de depunere a tezei de doctorat, mă întreb dacă a meritat osteneala.

Financiar? Nici gând! Sufletește? Poate.

Fac business și cercetare și constat că între cele două lumi e o mare prăpastie. Cercetăm și de multe ori subiectele nu au aplicabilitate în business și facem business după ureche, fără măcar o minimă formă de cercetare empirică. Academia suferă uneori de sindromul superiorității, al unor profesori rupți de realitatea economică, iar business-ul suferă de oameni cu viziune pe termen lung sau măcar mediu. De multe ori inovația în business e o raritate, departamentele de Research & Development sunt mai rare ca lebedele negre, majoritatea business-urilor sunt mimetice, oportuniste și dezinteresate de o cercetare care ar necesita finanțare.

De ce să faci cercetare și performanță academică și de business? Care sunt mizele unui sacrificiu?

Vei avea mai mulți bani, prestigiu, mulțumire?

Vă zic sincer, nici doctoratul, nici faptul că am predat la două facultăți de stat nu mi-au adus respectul pe care l-am câștigat când mi-am cumpărat o mașină Mercedes-Benz.

Ca profesionist în business, am încercat totdeauna să aduc cercetarea în demersurile mele de la SUSTENOBIL. Când am creat prima oară ReFEEL App, am făcut un chestionar cu peste 1.400 de respondenți. Am aplicat design thiking în conceperea produsului, modalități de management al proiectului practicate de corporații. Însă lipsa de finanțare nu poate substitui nimic din toate astea.

În calitate de cadru didactic asociat, atât la ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI, cât și la Școala Națională de Studii Politice și Administrative – SNSPA, am adus în fața studenților mei antreprenori cu business-uri de peste 1 milion de euro, reprezentanți ai ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală), avocați în tehnologii emergente. Le-am arătat studenților rapoarte de trenduri, modele de business emergente, exemple din Silicon Valley.

Însă trebuie să învățăm ca societate să ne respectăm munca, ori un om care nu a muncit vreodată la un astfel de nivel de solicitare nu va putea aprecia pe deplin munca celuilalt. Când „instant gratification” ne alimentează endorfinele și like-ul pe TikTok aduce vanity metrics, ce rost are să stai în bibliotecă, să vii cu bani de acasă, să te spetești și să ți se zică la final că ești supracalificat?

Când va putea România să facă ceva cu elitele ei, când ne vom asocia vreodată să facem ceva măreț, consecvent și care să creeze valoare? Dar pentru asta avem nevoie de lideri care să știe să aprecieze valoarea și să vadă potențialul.

Lavinia Iancu are 32 de ani și este antreprenoare. În 2018, a fondat SUSTENOBIL PR/ODUCTION, agenție care oferă servicii de PR, PR/OJECT și PR/ODUCT MANAGEMENT în peste 20 de țări. Este doctorandă la Academia de Studii Economice din București, unde scrie o teză despre managementul sustenabil în economia GIG, aplicat la sectorul livrărilor. Din 2022, este cadru didactic asociat la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București, unde susține seminarul de Antreprenoriat pentru studenții de masterat. În 2020, a prezentat pentru prima oară ReFEEL App, aplicația care aduce pachetul de la mama, în premiera show-ului Imperiul Leilor. În urma demersurilor de cercetare întreprinse la doctorat, ReFEEL App va deveni un hub de sustenabilitate.