Băsescu speculează dispreţul românilor faţă de parlamentari. Doi din trei români nu au încredere în Parlament
Intenţia preşedintelui Traian Băsescu de a reduce numărul parlamentari speculează un trend extrem de actual: dispreţul românilor faţă de cei 588 de aleşi. Alegerile din decembrie anul trecut au supradimensionat Parlamentul, o instituţie extrem de ineficientă şi costisitoare, în ochii românilor. De altfel, un studiu recent dat publicităţii de casa de sondare Inscop, arată că 70,9% din respondenţi îi privesc cu rezerve pe deputaţi şi pe senatori.
Parlamentul de astăzi are o imagine dezastruoasă. Cei 588 de reprezentanţi ai românilor înregistrează pierderi importante la nivelul percepţiei publice, şi nu par să facă vreun efort pentru a schimba asta.
Statisticile înregistrate în primele şase luni de mandat ale deputaţilor şi senatorilor adâncesc imaginea de instituţie mamut bugetofagă: au muncit doar 36 de zile pe an şi au cheltuit deja tot bugetul alocat pe un an, sfidând criza în care se zbat cei mai mulţi dintre cei pe care îi reprezintă.
Potrivit unei cercetări realizate de Inscop Research, 70,9% din respondenţi îi privesc cu rezerve pe deputaţi şi pe senatori. Poziţionarea la o cotă de încredere redusă a Parlamentului arată carenţe structurale ale culturii politice democratice la noi în ţară, coroborate, bineînţeles, cu lipsa de performanţă şi cu dezamăgirile produse de instituţii vitale pentru un sistem democratic.
De altfel, respondenţii şi-au pierdut încrederea în majoritatea instituţiilor, legând nivelul lor de trai cu activitatea guvernului. Românii tratează criza nu atât ca una internaţională, cât în primul rând ca o criză a guvernărilor autohtone.
Parlamentari în afaceri cu statul
Aleşii ţării prosperă din afaceri cu statul. Cum de muncit nu prea muncesc, aleşii au timp berechet să îşi managerieze propriile afaceri. Cel puţin 50 sunt asociaţi în firme care lucrează cu statul, iar valoarea totală a contractelor depăşeşte 150 de milioane de euro.
Astfel, firma deputatului PSD, Eduard Stelian Martin, a obţinut de la începutul anului 3 contracte publice, în valoare totală de 8 milioane de lei. Deputatul de Constanţa a obţinut pentru firma sa, Polaris M Holding, un contract în valoare de 7 milioane de lei pentru construcţia unor pasarele pietonale în staţiunea Mamaia. Aflat la al 3-lea mandat de deputat, Eduard Martin a prosperat în afaceri cu statul. Nu mai puţin de 566 de contracte a câştigat firma la care el este acţionar.
Un alt deputat a cărui firmă beneficiază de contracte de la stat este Ioan Răducanu, de la PSD. Firma Auto Europa SRL a câştigat în 2013 două contracte publice. Deşi partidul lui se află în opoziţie, deputatului Sergiu Vizitiu, de la PDL, îi merge bine în afaceri. Asta pentru că Firma Huge Construct SRL a câştigat un contract important, în valoare de 3.7 milioane de lei, pentru modernizarea drumurilor din judeţul Iaşi.
Şi pentru unii senatori anul 2013 se anunţă unul prosper. Senatorul Dragoş Luchian de la PNL a câştigat 2 contracte în 2013, cu IPJ Olt, în valoare totală de 200 000 de lei. Un alt senator, tot de la PNL, a obţinut 4 milioane de lei după ce firma sa, Damila SRL a câştigat 3 contracte publice. Remus Daniel Niţu îşi rotunjeşte astfel veniurile din bani publici, venituri care se ridică, în ultimii 2 ani la 3.5 milioane de euro.
Şi-au epuizat banii pentru deplasări
Deşi au trecut doar şase luni din acest an, Camera Deputaţilor a rămas fără fonduri pentru deplasările externe, deputaţii fiind nevoiţi acum să caute soluţii deoarece nu pot refuza invitaţiile din străinătate.
Viorel Hrebenciuc, deputat PSD, a sugerat ca banii să fie luaţi din sumele alocate altor departamente ale Camerei Deputaţilor, cum ar fi comunicarea şi presa. Dar la fel de bine s-ar putea ca preşedintele Camerei să ceară guvernului noi fonduri la rectificarea bugetară.
“Am înţeles că mai sunt puţini bani, dar asta nu înseamnă că ne tăiem deplăsările. Până la urmă, chiar nu este o plimbare”, a spus Viorel Hrebenciuc.
Noi recorduri de lene
Parlamentul României bate noi recorduri de lene. În primele şase luni de mandat, cei 588 de membri ai legislativului au muncit efectiv, la Parlament, doar 36 de zile. Şi asta pentru că ei lucrează numai două zile pe săptămână-luni şi marţi.
Parlamentarii au optat pentru celebra activitate în teritoriu sau, pur şisimplu, zile libere: vacanţa de iarnă mai lungă decât a elevilor, Paştele catolic, două săptămâni de 1 mai şi Paştele ortodox şi, apoi, Rusaliile. Altfel, senatorii şi deputaţii se plâng că nu le ajunge bugetul de 50 de milioane de euro anual pentru hârtie igienică şi alte detalii.
Muţi în Parlament, dar activi pe Facebook
Unii dintre deputaţi şi senatori sunt muţi în Parlament, nu scot un cuvânt înplen, dar le arată alegătorilor poze din fiecare şedinţă, pentru a demonstra măcar prezenţa la lucrări. Alţii îşi împărtăşesc gândurile, melodiile preferate şi chiar articole din presă despre ei înşişi.
Un astfel de caz este cel al proaspătului deputat PSD, Mihai Sturzu. A luat cuvântul o singură dată atunci când a depus jurământul. De atunci s-a făcut remarcat doar pe internet.
La fel şi colegul său liberal, Radu Zlati, fost consilier al lui Crin Antonescu. A vorbit doar de două ori în faţa plenului, dar n-a lipsit de la nicio şedinţă, aşa cum ţine să arate cu fiecare ocazie. Când nu pune poze din plen, împarte melodii.
Deputatul PSD, Cristina Dumitrache nu participă la şedinţele de plen, dar face declaraţii politice înaintea acestor şedinţe. Şi ţine să le arate alegătorilor cum au fost reflectate discursurile ei în presă.
Un alt parlamentar tăcut, dar activ pe internet, este fostul ministru Elena Udrea (PDL). A luat cuvântul doar de câteva ori, dar contul ei de pe Facebook este plin de poze de la acţiunile din teritoriu.
Parlamentarii ne costă 80 de milioane de euro
Traian Băsescu, promotorul reducerii numărului de parlamentari, a calculat costurile pe care le solicită 588 de parlamentari în patru ani de mandat.
Acesta a declarat că prin reducerea numarul de parlamentari s-ar putea economisi la bugetul statului peste 80 milioane euro. “Cât ne costă 588 de parlamentari? Indemnizaţia plus indemnizaţiile de şedinţă – circa 1.500 de euro pe lună de parlamentar. Suma forfetară, pentru birou, salariaţi, şofer, maşină – 2.500 de euro de parlamentar.Cazarea – circa 1.800 de euro de parlamentar. Toate înseamnă, într-un ciclu electoral, 80 de milioane de euro. Este replica mea la cei care spun cât ne costă referendumul. Nerespectarea referendumului ne costă 80 de milioane”, a explicat preşedintele Traian Băsescu.
