Adevărul cu privire la gazele de şist. Protestele de la Pungeşti aruncă România într-un nou scandal
După scandalul exploatării aurifere prin cianurare de la Roşia Montană, un alt subiect a inflamat opinia publică din România. Este vorba despre exploatarea gazelor de şist prin metoda fracurării hidraulice, considerată periculoasă pentru mediul înconjurător de ecologişti şi de multe state europene. Decizia companiei americane Chevron de a demara explorările într-un perimetru concesionat lângă comuna vasluiană Pungeşti a dezlănţuit furia localnicilor. După ce, sute de săteni, îngrijoraţi de soarta aşezămintelor lor în cazul în care va avea loc extracţia, au protestat zile la rând, autorităţile au decis să convoace un referendum local cu privire la exploatarea gazelor de şist.
Proteste de amploare la Pungeşti, judeţul Vaslui, împotriva exploatării gazelor de şist. Localitatea, aflată în vecinătatea unui perimetru concesionat de compania americană Chevron, a devenit rapid cel mai fierbinte punct al ţării. În cele din urmă, presiunea protestelor a dat roade: aleşii locali au hotărât că exploatarea gazelor de şist va fi subiectul unui referendum local.
Începând de luni, 14 octombrie, sute de săteni din Pungeşti s-au mobilizat şi au făcut lanţuri umane în încercarea lor de a opri utilajele Chevron să monteze sonda de explorare a solului. Deşi americanii au permisiunea din partea statului român doar pentru explorare şi nu pentru exploatare, intenţia acestora i-a revoltat pe sătenii din Pungeşti.
Controversata metodă de extracţie a gazelor de şist, denumită fracturare hidraulică, este considerată de localnici prea periculoasă pentru gospodăriile lor. Aceştia au declarat că au citit pe internet despre acest procedeu şi cred că exploatarea va fi urmată de poluare, secetă, cutremure şi de otrăvirea apei
din fântâni.
“Uniţi, salvăm toată România”, “Nu corporaţia face legislaţia”, “Rezist gazelor de şist”, “Demisia”, “Ultima soluţie, înc-o revoluţie”, “Roşia şi Pungeşti, două inimi româneşti” şi “Pungeşti şi Roşia, vine revoluţia”, au strigat protestarii vasluieni, care au declarat că nu vor înceta protestele până ce exploatarea gazelor de şist nu va fi declarată interzisă.
La proteste a participat şi protopopul de Bârlad care le-a transmis oamenilor mesaje de încurajare şi a cântat “Cu noi este Dumnezeu”.
Răscoala de la Pungeşti s-a lăsat cu confruntări violente cu jandarmii, un om a leşinat şi alţi cinci au fost răniţi. De asemenea, peste 4.000 de persoane au protestat, miercuri, 16 octombrie, în Capitală faţă de exploatarea gazelor de şist, exprimându-şi susţinerea pentru protestatarii de la Vaslui şi cerând demisia premierului Victor Ponta.
Referendum istoric la Pungeşti
Presiunea protestelor a dat rezultate: compania Chevron şi-a retras toate utilajele din zonă şi a oprit pentru moment activitatea, iar autorităţile au luat hotărârea convocării unui referendum local, prin care cei 2.500 de localnici cu drept de vot din Pungeşti să decidă în legătură cu explorarea şi exploatarea gazelor de şist.
Chevron a obţinut, în 3 octombrie, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, după ce compania a primit toate avizele necesare de la autorităţile statului pentru prospectarea solului în perimetrul de la Siliştea.
Rezultatul referendumului de la Pungeşti va afecta toate exploatările de gaze de şist din România. Chevron mai deţine, în afară de perimetre de 600.000 de hectare în zona Moldovei (judeţele Vaslui, Galaţi şi Bacău) şi terenuri în zona Dobrogei (localităţile Adamclisi, Vama Veche şi Costineşti).
Miza de miliarde de euro din spatele scandalului gazelor de şist
Opinia publică negativă la adresa exploatării gazelor de şist a fost ignorată în mod sistematic de guvernanţi. Românii au protestat de nenumărate ori împotriva fracturării hidraulice, o metodă considerată periculoasă nu doar de activiştii ecologişti din România, dar şi de multe state europene. De exemplu, Franţa şi Bulgaria au interzis prin lege exploatarea gazelor de şist.
Cei ce se împotrivesc se tem că fracturarea hidraulică ar putea contamina pânza freatică cu compuşi chimici. Spre deosebire de gazul natural convenţional care se află în pungi şi poate fi obţinut prin forare, zăcămantul de şist este greu de extras. Şi asta pentru că este disipat în roci. Pentru exploatare se introduce o sondă până la stratul de roci şi se generează o explozie. Gazul astfel eliberat urmează să fie pompat la suprafaţă cu ajutorul apei.
Pe de altă parte, geologii spun că fracturarea hidraulică se foloseşte în România de peste 60 de ani în extragerea gazelor convenţionale.
Rezerve de gaze de şist ale României sunt estimate la 1.444 de miliard de metri cubi, ceea ce ar putea acoperi consumul naţional pentru peste 100 de ani, conform Energy Information Administration. Valoarea acestei rezerve poate fi estimată la 550 de miliarde de dolari.
Anul celor mai ample proteste
România s-a confruntat începând cu 1 septembrie cu cele mai ample proteste din istoria post decembristă. Pe rând, tema exploatării aurului prin cianuri de la Roşia Montană, apoi uciderea de către maidanezi în Capitală a lui Ionuţ Anghel, un copil în vârstă de doar 4 ani, au fost subiectele care au scos românii în număr foarte mare stradă în toate marile oraşe ale ţării, cât şi în străinătate. Protestatarii şi-ai îndreptat nemulţumirea în primul rând împotriva guvernanţilor, fie că a fost vorba de primarul Sorin Oprescu în cazul zecilor de mii de maidanezi din Bucureşti, fie împotriva premierului Victor Ponta şi al preşedintelui Traian Băsescu, cei doi mari susţinători ai exploatării aurifere de la Roşia Montană.
