test

Cele mai puternice state, în cursa pentru mineritul pe Lună. Ce metale rare și substanțe valoroase conține regolitul lunar?

Cele mai puternice state, în cursa pentru mineritul pe Lună. Ce metale rare și substanțe valoroase conține regolitul lunar?

Regolitul sau suprafața lunară este, de asemenea, cunoscută că conține așa-numitele metale din pământuri rare, care sunt esențiale pentru revoluția energiei verzi și care pot fi găsite în motoare, baterii, dispozitive electronice, sisteme radar și multe altele. Deși dovezile actuale sugerează că elementele pământurilor rare sunt mai puțin abundente pe Lună decât pe Pământ, NASA consideră exploatarea mineralelor din pământuri rare ca o resursă lunară viabilă, deoarece prezintă o gamă largă de proprietăți optice, electrice, magnetice și catalitice importante din punct de vedere industrial.

Regolitul este stratul pietros care acoperă suprafața Lunii sau a altor corpuri cerești solide, format prin eroziune cosmică, fragmentarea rocilor datorită schimbărilor bruște de temperatură, ciocniri cu meteoriți sau alte procese fizice.

 

Comandă noul TV Samsung QLED 4K Smart 98 inch și primești suportul de perete inclus în preț și instalarea gratuită! Primești instant 1.000 lei reducere în plus față de contravaloarea vechiului tău device (Telefon, Tabletă sau Smartwatch), prin programul Samsung Trade In. În plus, ai livrare gratuită, plată în 24 rate cu 0% dobândă și rambursare în puncte Samsung Rewards.

 

În acest context, Rusia a lansat vineri, 11 august 2023, prima sa navă spațială care aselenizează după 47 de ani, pe fondul unei curse a marilor puteri, inclusiv a Statelor Unite, Chinei și Indiei, pentru a descoperi mai multe despre materiile prime aflate pe singurul satelit natural al Pământului, notează Reuters.

Rusia a anunțat că va lansa și alte misiuni lunare și apoi va explora posibilitatea unei misiuni comune ruso-chineze cu echipaj și chiar a unei baze lunare. NASA a vorbit despre o „goană după aur lunar” și a analizat potențialul exploatării miniere a Lunii.

Dar de ce sunt marile puteri atât de interesate de ceea ce se află acolo?

Luna

Luna, care se află la 384.400 km de planeta noastră, moderează oscilația Pământului pe axa sa, ceea ce asigură o climă mai stabilă. De asemenea, ea provoacă maree în oceanele lumii.

Părerea actuală este că s-a format atunci când un obiect masiv s-a ciocnit cu Pământul în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani. Resturile rezultate în urma coliziunii s-au adunat pentru a forma Luna.

Temperaturile variază enorm pe suprafața selenară: în plin Soare, ele cresc până la 127 de grade Celsius, în timp ce în întuneric se prăbușesc până la aproximativ minus 173 de grade Celsius. Exosfera Lunii nu oferă protecție împotriva radiațiilor solare.

Apa de pe suprafața selenară

Prima descoperire definitivă a apei pe Lună a fost făcută în 2008 de către misiunea indiană Chandrayaan-1, care a detectat molecule de hidroxil răspândite pe suprafața lunară și concentrate la poli, potrivit NASA.

Apa este crucială pentru viața umană și, de asemenea, poate fi o sursă de hidrogen și oxigen – iar acestea pot fi folosite pentru combustibil pentru rachete.

 Heliu-3

Heliu-3 este un izotop al heliului care este rar pe Pământ, dar NASA spune că există estimări potrivit cărora există un milion de tone de heliu pe Lună.

Acest izotop ar putea furniza energie nucleară într-un reactor de fuziune, dar, întrucât nu este radioactiv, nu ar produce deșeuri periculoase, potrivit Agenției Spațiale Europene.