De la gunoi de grajd la fertilizant organic: poate tehnologia BioElite valorifica platformele construite de primării?

Zeci de administrații locale au investit, prin PNRR și alte programe, în platforme pentru colectarea și gestionarea gunoiului de grajd. Odată infrastructura finalizată, apare următoarea întrebare: poate gunoiul colectat să fie transformat într-un produs fertilizant cu valoare economică pentru ferme și comunități?

Primăria comunei Cumpăna, județul Constanța, a finalizat recent un sistem integrat de colectare și valorificare a gunoiului de grajd, realizat cu finanțare prin Componenta C3 – Managementul Deșeurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Investiția beneficiază de o finanțare nerambursabilă de peste 3,62 milioane de lei, fără TVA, și include o platformă comunală cu o capacitate de 1.500 de metri cubi, 49 de platforme individuale destinate gospodăriilor și exploatațiilor agricole, precum și utilajele necesare funcționării sistemului.

Au fost achiziționate un tractor, un încărcător frontal, o remorcă, o cisternă vidanjă și o mașină pentru împrăștierea gunoiului de grajd. Sistemul este dimensionat pentru gestionarea a aproximativ 1.200 de tone de gunoi de grajd.

Proiectul din Cumpăna este unul dintre numeroasele sisteme dezvoltate în ultimii ani pentru reducerea poluării cu nitrați și gestionarea mai bună a dejecțiilor provenite din gospodării și ferme.

Dar odată construite platformele, provocarea se mută de la colectare la valorificare.

O platformă nu trebuie să rămână doar un loc de depozitare

Documentațiile oficiale ale Ministerului Mediului arată că platformele comunale pot fi folosite nu numai pentru depozitarea temporară a gunoiului de grajd, ci și pentru amestecarea și compostarea acestuia.

Prin manipulare, aerare, controlul umidității și întoarcerea periodică a materialului, gunoiul de grajd poate fi transformat într-un produs mai omogen, mai stabil și mai ușor de utilizat pe terenurile agricole.

În cazul stațiilor mai dezvoltate, procesul poate include tocarea resturilor vegetale, aerarea controlată, întoarcerea brazdelor, sortarea, însăcuirea și chiar peletizarea compostului. Documentația oficială prevede inclusiv posibilitatea utilizării unor aditivi care să crească valoarea produsului final. Ministerul Mediului – descrierea investițiilor

Această etapă poate transforma o cheltuială necesară pentru protecția mediului într-o activitate economică locală.

BioElite propune transformarea resurselor organice într-un fertilizant stabil

Una dintre tehnologiile care ar putea fi testate pe platformele existente este BioElite, un concept dezvoltat în Germania pentru conversia gunoiului de grajd, digestatului și resturilor vegetale într-un fertilizant organic solid.

Procesul presupune realizarea unui amestec controlat din materii organice disponibile local, inocularea cu microorganisme, aerarea, întoarcerea periodică și monitorizarea evoluției materialului.

Potrivit producătorului, ciclul tehnologic durează aproximativ două luni și jumătate – trei luni, ceea ce ar permite realizarea mai multor cicluri de producție pe an.

Printre materiile prime care pot fi analizate pentru utilizare se află:

• gunoiul de grajd solid;
• dejecțiile lichide;
• digestatul provenit din instalații de biogaz;
• paiele și resturile de recoltă;
• iarba și resturile vegetale;
• materialele organice rezultate din întreținerea parcurilor;
• anumite deșeuri lemnoase naturale și mărunțite.

Produsul obținut este prezentat ca un fertilizant organic cu mai mulți nutrienți, microorganisme și materie organică, destinat îmbunătățirii structurii și activității biologice a solului.

Tehnologia este utilizată în Germania și este promovată pentru implementare regională, pe baza resurselor organice existente în fiecare comunitate sau exploatație agricolă. BioElite – prezentarea tehnologiei

De ce sunt platformele românești potrivite pentru un proiect-pilot

O mare parte dintre utilajele necesare procesului BioElite există deja în proiectele finanțate prin PNRR.

În cazul comunei Cumpăna, de exemplu, sunt deja disponibile platforma impermeabilă, tractorul, încărcătorul frontal, remorca, cisterna și mașina de împrăștiat.

Pentru testarea unui proces tehnologic complet ar mai putea fi necesare, în funcție de configurația platformei:

• un tocător pentru resturile vegetale;
• echipamente pentru întoarcerea materialului;
• instrumente pentru măsurarea temperaturii și umidității;
• un sistem de aerare;
• un ciur pentru sortarea produsului;
• echipamente de ambalare;
• analize de laborator și controlul calității.

Prin urmare, administrațiile care au finalizat platformele nu ar trebui să reconstruiască infrastructura de la zero. Ele ar putea începe cu un lot-pilot, folosind echipamentele și resursele deja disponibile.

Avantaje diferite pentru primării și ferme

Pentru o administrație locală, o asemenea soluție ar putea însemna valorificarea gunoiului de grajd colectat și a resturilor vegetale provenite din spațiile verzi, reducerea cantităților transportate și obținerea unui produs utilizabil în parcuri, pepiniere, proiecte de împădurire sau pe terenuri degradate.

Pentru fermele zootehnice, avantajul principal ar fi transformarea dejecțiilor și a resturilor vegetale într-un fertilizant solid, mai ușor de depozitat, transportat și administrat.

Cooperativele agricole și asociațiile de crescători de animale ar putea organiza sisteme comune, reducând investiția suportată individual de fiecare fermier.

Într-un model local de economie circulară, primăria ar putea pune la dispoziție platforma și resturile vegetale, fermele ar furniza gunoiul de grajd, iar fertilizantul rezultat ar putea fi distribuit membrilor sau utilizat pentru întreținerea spațiilor verzi.

Tehnologia se încadrează în direcțiile finanțate de stat

România a avut chiar o schemă distinctă de ajutor de stat pentru investițiile destinate producției de compost pe bază de gunoi de grajd și alte deșeuri compostabile.

Schema a permis finanțarea construcțiilor, instalațiilor, utilajelor, echipamentelor tehnologice, licențelor, testelor și probelor tehnologice. Valoarea maximă a ajutorului putea ajunge la 1,2 milioane de euro pentru un proiect. Schema oficială aprobată prin Ordinul nr. 620/2024

În cadrul Programului Dezvoltare Durabilă 2021–2027 sunt prevăzute, de asemenea, investiții în extinderea și modernizarea sistemelor de management al deșeurilor, inclusiv capacități de compostare și digestie anaerobă.

Pentru ferme, intervenția AFIR DR-20 permite investiții în instalații și echipamente pentru gestionarea și utilizarea dejecțiilor de origine animală. Finanțarea poate ajunge la 2 milioane de euro pentru un proiect, cu un sprijin nerambursabil de maximum 65% din costurile eligibile. AFIR – DR-20

O altă oportunitate este apelul european LIFE 2026 – Economie circulară și reducerea poluării, deschis până la 22 septembrie 2026. Un asemenea proiect ar putea reuni o primărie, ferme, furnizorul tehnologiei, o universitate agronomică și un laborator independent. Comisia Europeană – LIFE 2026

Este necesară o validare în condițiile din România

Înainte de introducerea comercială pe scară largă, tehnologia trebuie testată și validată în condițiile pedoclimatice și legislative din România.

Un proiect-pilot ar trebui să includă:

• analiza materiilor prime;
• stabilirea rețetei de producție;
• monitorizarea procesului;
• analize microbiologice și fizico-chimice;
• determinarea conținutului de nutrienți;
• verificarea metalelor grele și a agenților patogeni;
• testarea fertilizantului pe loturi agricole;
• calculul costului de producție pe tonă;
• stabilirea traseului de autorizare și punere pe piață.

Rezultatele privind creșterea producției agricole, reducerea consumului de apă sau limitarea pierderilor de nutrienți trebuie confirmate prin teste independente înainte de a fi utilizate în comunicarea comercială.

Până la obținerea certificărilor necesare, denumirea corectă este cea de „fertilizant organic”, nu neapărat „îngrășământ bio”.

De la infrastructură la valoare pentru comunitate

România a investit sume importante în platforme, utilaje și sisteme pentru colectarea gunoiului de grajd. Următorul pas este ca aceste investiții să fie operate eficient și să producă rezultate măsurabile.

Tehnologii precum BioElite pot reprezenta o oportunitate pentru administrațiile locale și fermele care vor să treacă de la simpla depozitare a gunoiului de grajd la obținerea unui fertilizant organic cu valoare agricolă și economică.

Primăriile, fermele și cooperativele care dispun deja de platforme și cantități constante de gunoi de grajd pot solicita o evaluare preliminară privind posibilitatea realizării unui proiect-pilot în România.

Afla mai multe despre Tehnologia Bio Elite si cum poti sa intri in legatura cu reprezentantii acesti tehnologii in Romania

ADMIRA & INNOVATION S.R.L.
Consultanță și management în proiecte de economie circulară

Ing. ec. Cristian Cabau – CEO

• Germania: +49 163 3137187
• România: +40 741 017 775
• E-mail: C.Cabau@Bio-Elite.de
• E-mail alternativ: Crialist@yahoo.com