Trăsătura genetică ce îi face pe români mai rezistenţi la Covid-19
Cercetătorii belgieni de la Universitatea Ghent au descoperit de ce în România, şi în general, în ţările din Estul Europei este mai mică incidenţă a cazurilor grave de COVID-19, respectiv a celor soldate cu decese. Explicaţia ţine de configuraţia diferită a celulelor din căile noastre respiratorii determinată de anumite caracteristici genetice.
Impactul coronavirusului este determinat de anumite caracteristici genetice, au concluzionat cercetătorii de la Universitatea Gent. Aceştia au descoperit o legătură evidentă între o genă (ACE1) şi dezvoltarea Covid-19. „Cercetătorii de la Universitatea din Gent (UGent) consideră că diferenţele genetice între rezidenţi explică de ce noul coronavirus face mai multe victime în unele ţări. Acest lucru ar explica, potrivit acestora, de ce ţările scandinave sau cele din Europa de Est par mai puţin afectate decât alte regiuni ale lumii”, se arată într-un articol publicat de Universitate. Întreaga lume se confruntă cu Covid-19, dar nu toate ţările sunt afectate în acelaşi mod.
În ţările scandinave, numărul morţilor este mult mai mic decât media, iar în ţările din Balcani, numărul mortilor este, de asemenea, relativ scăzut. În schimb, Covid-19 a lovit cu putere în nordul Italiei, Spaniei şi New York, în Statele Unite. Provinciile Limburg şi Hainaut din Belgia au fost, de asemenea, cel mai puternic lovite. Prof. Joris Delanghe a susţinut: „Cercetătorii se concentrează prea mult asupra virusului pentru a explica diferenţele dintre ţări. Acesta ar fi putut suferi mutaţii sau ar putea fi mai grav sau mai puţin grav în funcţie de condiţiile dintr-o anumită ţări. Pentru a combate virusul mai eficient, ar trebui să acordăm mult mai multă atenţie persoanelor care locuiesc în aceste ţări şi modul în care aceste populaţii sunt diferite din punct de vedere genetic. “
Impactul coronavirusului este determinat de anumite caracteristici genetice, au concluzionat cercetătorii de la UGent. Au descoperit o legătură evidentă între o genă (ACE1) şi dezvoltarea Covid-19.
Citeste mai mult: adev.ro/q8m6ta
