Tablourile inestimabile de la Kunsthal nu ar fi fost carbonizate. Procurorii încearcă să facă lumină în “Jaful Secolului”
Trei români sunt autorii “Jafului secolului”. Procurorii au dat repede de urma celor trei hoţi care au furat în toamna anului trecut din muzeul Kunsthal din Rotterdam, şapte tablouri estimate la 18 de milioane de euro. Din nefericire, lucrările semnate Picasso, Matisse, Gauguin, Meijer de Haan, Monet şi Lucian Freud, sunt de negăsit. Mai mult decât atât, conform anchetei, se pare că pentru a şterge urmele, mama unuia dintre hoţi a ars trei pânze. Dacă informaţia se va adeveri, incendierea tablourilor ar însemna o pierdere inestimabilă pentru lumea culturală.
Dosarul “Jaful secolului” a ajuns la sfârşit, iar concluziile anchetei au uimit comunitatea internaţională. Cele şapte tablouri au fost furate de către Radu Dogaru, Eugen Darie şi Mihai Alexandru Bitu, nişte hoţi mărunţi, aşa cum îi descriu procurorii. Aceştia au forţat uşa muzeului cu un patent de 3 euro, au ales tablourile după mărimea sacoşelor de rafie pe care le aveau la ei, şi au ascuns operele în perne aducându-le în România, în localitatea Carcaliu, Tulcea.
Cei trei români, care au furat din Muzeul Kunsthal lucrări semnate de Picasso, Matisse, Gauguin, Meijer de Haan, Monet şi Lucian Freud, au fost trimişi în judecată de procurori sub acuzaţiile de constituire de grup infracţional, aderare la grup infracţional, furt calificat, tăinuire şi nerespectarea regimului muniţiilor.
Au ars picturile?
Dacă despre vinovăţia celor trei hoţi nu există dubii, procurorii încearcă acum să dea de urma picturilor estimate la 18 milioane de euro şi care au o însemnătate culturală nepreţuită.
Anchetatorii au indicii că trei pânze au fost puse pe foc, de mama unuia dintre inculpaţi, Olga Dogaru. Dacă iniţial, femeia a declarat că a ars toate picturile pentru a şterge urmele care îi incriminau fiul, ulterior Olga Dogaru a declarat că nu a pus pe foc niciun tabou.
Analiza cenuşei din soba din locuinţa Olgăi Dogaru contrazic declaraţiile acesteia. “Am strâns dovezi copleştoare că trei din cele şapte tablouri au fost distruse de foc”, a spus Gheorghe Niculescu, şeful echipei de specialişti din cadrul Centrului Naţional de Investigaţii şi Cercetări Fizico-Chimice şi Biologice, care au analizat cenuşa descoperită în cadrul anchetei desfăşurate de poliţie.
Cuiele folosite pentru a ataşa pânza pe rama de lemn, recuperate din cenuşa din soba Olgăi Dogaru, au reprezentat o “dovadă crucială”, a mai spus el. “Forma lor, faptul că au fost realizate manual şi metalele din care erau făcute ne-au condus la aceste concluzii”, a explicat expertul.
“Am folosit tehnologii cu fluorescenţă de raze X, tehnici de difracţie cu raze X, microscopie optică şi electronică. Am obţinut şi opinia avizată a unui expert de la Muzeul Naţional de Artă şi aici nu mai încape nicio îndoială”, a declarat Niculescu.
“De asemenea, albastrul de Prusia, un pigment descoperit pe la 1715 ?i folosit pe scară largă de pictorii de pe la 1750, pe care l-am descoperit în mici urme din pânză, confirmă ipoteza”, a mai spus el.
“Hoţi mărunţi”
Cei trei hoţi despre care acum vorbeşte o lume întreagă, sunt potrivit descrierii făcute de procurori nişte hoţi mărunţi, de la care oamenii din Carcaliu cumpărau ceasuri, bijuterii, sau telefoane furate.
Fără prea multă carte, n-au ştiu iniţial nici cine erau autorii lucrărilor şi nici cât de valoroase erau ele pentru istoria artei. Abia după ce autorităţile olandeze au început să facă vâlvă, şi-au dat seama că ascundeau o comoară.
În disperare de cauză, au avut în plan să vândă tablourile mafiei ruse şi chiar să îl contacteze pe Gigi Becali.
Din rechizitoriul anchetei reiese că aceştia au ajuns să sustragă din întâmplare tablourile. Românii doreau să facă rost de nişte bani de cheltuială şi s-au gândit să dea câteva spargeri la muzee. Aşa că, la începutul lunii octombrie, anul trecut, Radu Dogaru şi Eugen Darie s-au urcat în maşină şi au pornit GPS-ul ca să le indice câteva muzee din Rotterdam, asta pentru că ei nu ştiau niciunul. În oraşul olandez sunt peste 30 de astfel de centre expoziţionale.
Astfel, tulcenii au intrat în primul muzeu care le-a apărut pe GPS, era vorba de Muzeul de Istorie a Naturii. După o plimbare prin sălile de expoziţie şi-au dat seama că exponatele naturale ( păsări, animale etc.) nu sunt obiecte ce pot fi comercializate.
Dezamăgiţi, tinerii au ieşit din muzeu gata să abandoneze planul de a jefui o sală expoziţională. “Ieşind din acest muzeu, cei doi inculpaţi au văzut că în apropiere se află o sală de expoziţii, cunoscută sub numele de Muzeul Kunsthal”, se mai precizează în rechizitoriul anchetatorilor.
Tinerii au intrat în sălile cu lucrări plastice şi au observat că sunt camere de luat vederi doar la intrări/ieşiri şi în spaţiile expoziţionale. Au pus ochii pe tablourile de mici dimensiuni care încăpeau în sacoşile lor de rafie. După ce au sustras tablourile, hoţii tulceni le-au adus în ţară şi au încercat să le vândă la cunoscuţi.
Procurorii susţin că infractorii ar fi fost dispuşi să vândă tablourile furate pentru 400.000 de euro, cu toate că acestea valorau de 45 de ori mai mult.
Pânze în valoarea de 18 milioane de euro
Şapte tablouri semnate de Pablo Picasso, Henri Matisse, Claude Monet, Paul Gauguin şi Lucian Freud au fost furate din Muzeul Kunsthal, din Rotterdam, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012. Operele sustrase sunt “Tête d’Arlequin” de Pablo Picasso, “La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, “Waterloo Bridge” şi “Charing Cross Bridge” de Claude Monet, “Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin, “Autoportrait de Meyer de Haan” şi “Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud.
