Străinii au descoperit alimentele româneşti
Alimentele româneşti sunt cel mai eficient ambasador al ţării noastre peste hotare. Din China, unde vinurile au o piaţă tot mai mare, până în ţările arabe, mari consumatoare de cereale, produsele autohtone sunt apreciate şi cumpărate de tot mai mulţi străini.
România impresionează peste hotare: avem produse lactate tot mai căutate, vinuri alese şi recolte bogate de cereale. În căutarea de profit, producătorii români trimit tot mai des produsele la export.
Cunoscută pentru brânza Feta, devenită populară printre români, Grecia este principalul partener de export când vine vorba de brânzeturile locale, potrivit datelor primite de la Ministerul Agriculturii. Explicaţia: preţurile mult mai bune pe care românii le pot obţine acolo, potrivit lui Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Lapte.
Însă şi ţările unde se află mari comunităţi de români, ca Spania sau Italia, asigură muşterii buni. “Camioane întregi cu produse tradiţionale – cârnaţi caşcaval, telemea, brânză de burduf – pleacă din România”, a declarat pentru Evz.ro, Dorin Cojocaru.
Şi Anglia e o piaţă importantă, mai ales când vorbim de vinuri, categorie unde Germania ocupă locul întâi. O piaţă în continuă creştere, pe locul trei la export, este însă China, unde consumul de vin a devenit la modă şi care preferă soiurile roşii, demiseci, spune Ovidiu Gheorghe, preşedintele Patronatului de Vinuri.
Cei mai mulţi bani, 295 de milioane de euro au realizat producătorii români anul acesta din grâul exportat, în state ca Libia, iordania, Siria, Maroc şi Egipt. În top, urmează porumbul, pentru care agricultorii românii au primit 243 de milioane de euro după ce au exportat către state ca Coreea de Sud, Spania, Egipt, Turcia şi Liban.
Străinii mănâncă mere româneşti
În acest an foarte bun pentru agricultură ne mândrim cu o recoltă record la mere. Avem atât de multe şi atât de bune, încât le trimitem la export şi potrivit unui studiu al Ziarului Financiar, România a ajuns al şaptelea producător de pe piaţa europeană.
Unii fermieri au profitat de această şansă şi şi-au deschis mici afaceri, transformând fructele în sucuri fără conservanţi. Şi cumpărătorii sunt fericiţi: în unele locuri din ţară, merele româneşti costă sub un leu kilogramul. După 20 de ani petrecuţi în Germania doi tineri din judeţul Alba au investit peste 150 de mii de euro într-o fabrică în care fac suc de mere.
În schimbul fructelor, cei mai mulţi primesc bani. Alţii aleg să primească sucul ambalat după standarde europene, pe care îl pot vinde în târguri. La 25 de km de Oradea un singur fermier speră să scoată aproape 25 de tone de fructe pe fiecare din cele 20 de hectare de livadă. Aproximativ jumătate din recoltă merge direct la vânzare, iar cealaltă jumătate o foloseşte pentru propria linie de îmbuteliere.
Potrivit datele statistice, producţia de mere din acest an va aduce în economie 330 de milioane de euro. nemţii sunt cei mai mari cumpărători ai fructelor româneşti.
