Legea Prosumatorilor, îngropată la CCR. Drepturile a 250.000 de români, aruncate la gunoi?

După luni de dezbateri și un vot unanim în Parlament, proiectul de lege PL-x 605/2025, cunoscut drept Legea Prosumatorilor, a fost blocat la Curtea Constituțională a României (CCR), în urma unei contestații depuse de Administrația Prezidențială.
Inițiativa legislativă urmărea reducerea termenului de compensare a energiei injectate în rețea de către prosumatori de la 24 de luni la o frecvență lunară, aliniată practicilor europene.

Legea ar fi adus, potrivit Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România (APCE), „o normalitate europeană” și ar fi reprezentat o formă de echilibrare între marii furnizori de energie și cetățenii care produc electricitate verde.

APCE: „Drepturile prosumatorilor sunt suspendate printr-un joc politic”

Într-un comunicat transmis pe 5 noiembrie, APCE critică decizia de contestare a legii și acuză existența unui „blocaj legal construit în favoarea marilor furnizori de energie”.

„Această lege, votată în unanimitate, reprezenta o normalitate pentru prosumatorii din România — o reechilibrare între furnizori și cetățenii care produc energie verde. Contestarea la CCR, imediat după vot, vine ca o acțiune previzibilă din partea companiilor cu interese majore în sectorul energetic”, se arată în comunicat.

Potrivit APCE, legea ar fi reglementat:

• compensarea lunară a energiei injectate în rețea;
• protejarea prosumatorilor cu instalații mici (sub 27 kW);
• posibilitatea de compensare între mai multe locuri de consum.

Asociația avertizează că întârzierea adoptării legii menține în vigoare sistemul actual, considerat „inechitabil și discriminatoriu”, în care prosumatorii își primesc compensațiile abia după 24 de luni, în timp ce furnizorii încasează lunar energia produsă de aceștia.

Experții: blocajul ascunde probleme reale de infrastructură și interese economice

Specialiștii din domeniul energiei, scrie Ziare.com, atrag însă atenția că legea, deși necesară, nu poate fi aplicată imediat fără modernizarea infrastructurii naționale.

Cosmin Păcuraru, expert în energie, consideră că „statul român a făcut un compromis cu marile companii de furnizare”, având în vedere că acestea mai au de recuperat aproximativ 6 miliarde de lei de la buget, ca urmare a schemei de plafonare a prețurilor la energie.

„Aici probabil s-a făcut un compromis, în ideea că dacă marii furnizori mai au de primit bani, statul i-ar putea recompensa cu o legislație favorabilă lor – în detrimentul prosumatorilor”, explică Păcuraru.

Acesta subliniază că, dincolo de aspectul politic, există și o problemă de infrastructură energetică, întrucât rețelele de distribuție nu sunt adaptate pentru un volum mare de energie provenit de la prosumatori.

„Transformatoarele din rețea nu pot direcționa surplusul de energie spre rețeaua de transport. În zilele însorite, sistemul este suprasolicitat, iar prosumatorii sunt decuplați pentru a evita defectarea echipamentelor”, a adăugat expertul.

APCE: „Drepturile europene ale prosumatorilor nu pot fi declarate neconstituționale”

APCE a anunțat că va depune la CCR un memoriu de tip Amicus Curiae, prin care va susține că drepturile europene ale prosumatorilor nu pot fi declarate neconstituționale.

„Dacă drepturile adiționale adăugate de Parlament pentru prosumatorii sub 27 kW vor fi declarate neconstituționale, APCE va lupta pentru legiferarea lor printr-un nou proiect de lege”, au transmis reprezentanții asociației.

Potrivit acestora, modificările aduse legii păstrează obiectul inițial – compensarea prosumatorilor – și doar detaliază aplicarea, fiind conforme cu directivele europene privind tranziția energetică.

O lege necesară, dar fără suport tehnic și politic

Deși Legea Prosumatorilor este văzută de comunitatea energetică drept un pas firesc spre democratizarea accesului la energie, experții avertizează că fără investiții în rețele inteligente și în sisteme de stocare, implementarea va fi doar teoretică.

În prezent, România are peste 250.000 de prosumatori activi, potrivit datelor ANRE, iar numărul acestora crește rapid, mai ales în mediul rural și periurban. Totuși, lipsa unui cadru legal clar și a infrastructurii necesare riscă să transforme un succes al tranziției verzi într-un nou blocaj administrativ.