DOSAR CDnews.ro: Munții Ceahlău, enigmatici și învăluiți în secrete și legende
Munţii Ceahlău au două vârfuri mari: Ocolaşul Mare (1907 metri) şi Toaca (1904 metri). Vârful Toaca este unul enigmatic: are aspectul unei piramide cu baza pătrată. Măsurătorile efectuate de specialişti au arătat că laturile bazei au exact dublul lungimii piramidei lui Keops, din Egipt.
Despre Ceahlău se mai spune că ar fi Kogaionul, Muntele Sfânt al dacilor, despre care vorbește Strabon încă de acum 2000 de ani. Dacii considerau munţii ca fiind sacri, adevărate vetre solare şi pe ei şi-au construit hieropole. În peșteri aveau temple de rugăciune și altare de închinare în înălțimi. Aici trăia marele preot Zamolxe și de pe crestele Kogaionului se arăta el. Urcarea la cer reprezenta urcarea dacilor pe munte, ca o treaptă de iniţiere şi de devenire a mesagerului marelui preot ceresc în împărăția lui Zamolxe.
Stânca Dochiei
Unele dintre cele mai frumoase legende ale locului sunt cele despre celebra stâncă Dochia. Se spune că Dochia ar fi fost o ciobăniţă de prin partea locului, pe care iubitul a parăsit-o, însurându-se cu altă fată. Şi ea, de supărare, s-a aruncat în prăpastie de pe stânca ce avea să-i ia numele. O altă legendă spune că Dochia ar fi fost una dintre fiicele lui Decebal, în vechea limbă dacă „Dacia“ pronunţându-se „Dochia“ şi că, înfrântă într-o bătălie de oştile lui Traian, s-a retras în munţi împreună cu oştenii săi. Şi l-a rugat pe Zamolxe să nu o lase să fie pângărită de romani. Aşa că a fost transformată într-o bătrână, rămânând stăpână peste acest ţinut, apoi a fost transformată în stâncă.
Piramida holografică, straniul fenomen din Ceahlău
Pe 6 august, Ceahlăul este destinaţia multor turişti, care sunt atraşi de straniul şi unicul fenomen optic care se produce la intensitate maximă doar în această zi, la răsăritul soarelui: piramida spaţială sau holografică – o fantastică imagine tridimensională, care se vede de pe Vârful Toaca (1.904 metri), doar dacă este senin. El are o explicaţie ştiinţifică. Unul dintre cei care, de peste 15 ani, studiază fenomenul de pe Ceahlău este Mihai Marin, din Piatra Neamţ, pasionat nu doar de munte şi mistere, ci şi de fotografie.
„E o compunere de patru umbre. Vârful Toaca are formă de piramidă regulată cu baza un pătrat, iar sub acţiunea razelor solare dinspre est, are o umbră în formă de triunghi isoscel. Stânca Piatra Ciobanului, fiind mai mică şi mai joasă, face altă umbră. La fel, Piatra Vulcanului şi Panaghia. Peste toate se suprapune lumina ce trece prin şaua muntelui. Pe 6 august, datorită poziţiei soarelui, umbrele se unesc la vârf şi se creează o imagine magnifică tridimensională, ca holograma unei piramide“, explică acesta.
Teoria existenţei unor tuneluri şi săli secrete sub muntele Ceahlău
Potrivit Adevarul.ro, teoria existenţei unor tuneluri şi săli secrete sub muntele Ceahlău a fost puternic alimentată de mărturia unui profesor din Iaşi, care susţine că ar fi pătruns într-un astfel de tunel. Profesorul de fizică Constantin Bursuc, în vârstă de 71 de ani, cunoscut în mediul inventatorilor din Iaşi, este cel care a lansat povestea reţelei subterane, pe baza unor experienţe pe care susţine că le-a avut în anii ’90. Acesta spune că cercetarea a realizat-o cu ajutorul unor metode neconvenţionale, precum salturi în spaţiu, dedublare sau telepatie, dar că nu a mai continuat să studieze tunelurile subterane în ultimii ani.
„Cercetările le-am început din judeţul Suceava, unde există o poartă de intrare în această reţea de tuneluri subterane artificiale. De acolo, reţeaua porneşte în trei direcţii: una pe direcţia Rădăuţi – Suceava, o alta pe sub munţii Retezat, Bucegi, Ceahlău şi Satu Mare, iar o a treia trece pe sub muntele Godeanu, la vest de mănăstirea Tismana. Nu tunelurile m-au interesat efectiv, ci pentru mine a fost curiozitatea dacă am avut o civilizaţie străveche care le-a creat, şi ce rost aveau acestea. Cred că prin ele se făceau transferuri de populaţie, dar se transportau şi minereuri”, spune Constantin Bursuc.
Misterioasa poveste a profesorului Bursuc nu îşi găseşte corespondent în realitate, cei care cunoscut muntele Ceahlău neavând cunoştinţă despre astfel de tuneluri subterane. Singurele formaţiuni care duc în subsolul masivului sunt cele câteva grote adânci de câteva zeci de metri.
„O astfel de grotă, sau cavenă cum sunt denumite în speologie, este în zona cabanei Dochia, mai precis la Detunate. Coborârea se face pe o cădere în gol de circa 40 de metri, asigurat în corzi de susţinere. Urmează apoi un culoar descendent de circa 20 de metri, după care se ajunge într-o sală foarte îngustă care adăposteşte un pilon de gheaţă. Acolo este vorba de un gheţar activ. În total sunt circa 96 de metri de coborâre, iar o ieşire foarte îngustă te scoate între Detunate”, spune Raul Papalicef, şeful Salvamont Neamţ.
Acesta mai spune că alte căi de a pătrunde în subteranul muntelui sunt prin intrarea de pe Ocolaşul Mare, unde există un aven de circa 40 de metri cunoscut sub numele popular „Grota lui Savu”, sau grota din Piciorul Şchiop , unde coborârea se face pe două ramuri fără ieşire, lungi de 25 de metri.
