DOSAR CDnews.ro.Dinamica relațiilor IRAK-SUA: Saddam Hussein, petrolul și influența americanilor în Orientului Mijlociu
Relația complicată dintre Irak și Statele Unite a suferit transformări semnificative în ultimele cinci decenii. Din anii 1970 până astăzi, interacțiunea complexă dintre petrol și influența Orientului Mijlociu a modelat interacțiunile acestora. În acest articol, analizăm dinamica multifațetă a relațiilor IRAK-SUA, examinând contextul istoric, impactul petrolului și peisajul mai larg din Orientul Mijlociu care le-a influențat alianța și, uneori, le-a tensionat legăturile.
Anii 1970: petrol și aliniere politică
În anii 1970, Irakul a apărut ca un jucător important pe piața mondială a petrolului. În calitate de furnizor cheie de petrol, a câștigat o pârghie și o atenție semnificativă din partea puterilor globale, inclusiv a Statelor Unite. În această perioadă, ambele țări au împărtășit un interes comun în asigurarea prețurilor stabile la petrol și contracararea influenței Uniunii Sovietice în regiune.
Războiul Iran-Irak și alianțe în schimbare
Anii 1980 au fost martorii unei etape tumultoase în relațiile IRAK-SUA din cauza războiului Iran-Irak. Conflictul Irakului cu Iranul și amenințarea pe care acesta o reprezenta pentru stabilitatea regională au determinat Statele Unite să ofere sprijin regimului lui Saddam Hussein. Cu toate acestea, utilizarea armelor chimice de către Irak a tensionat alianța lor și a stârnit preocupări internaționale.
Războiul din Golf și consecințele acestuia
Invazia din 1990 a Kuweitului de către Irak a marcat un punct de cotitură în relațiile IRAK-SUA. Statele Unite au condus o coaliție internațională pentru eliberarea Kuweitului, încordând și mai mult relațiile cu Irakul. Sancțiunile economice ulterioare și stabilirea de zone de excludere a zborului de către Statele Unite au afectat grav economia și stabilitatea politică a Irakului.
Epoca post-11 septembrie: schimbarea regimului și reconstrucția Irakului
Evenimentele din 11 septembrie 2001 și invazia ulterioară a Irakului de către SUA în 2003 au redefinit relațiile IRAK-SUA. Obiectivele principale au fost eliminarea regimului lui Saddam Hussein, desființarea presupuselor programe de arme de distrugere în masă și promovarea democrației în regiune. Cu toate acestea, consecințele invaziei au dus la conflicte prelungite, tensiuni sectare și un vid de putere care a alimentat instabilitatea regională.
ISIS și lupta împotriva terorismului
Apariția Statului Islamic (ISIS) în Irak în 2014 a adus Statele Unite și Irak mai aproape de obiectivul lor comun de a învinge organizația teroristă. Statele Unite au oferit sprijin militar și instruire forțelor irakiene, marcând o nouă fază de cooperare în combaterea terorismului.
Realități actuale: petrol, geopolitică și influență din Orientul Mijlociu
Astăzi, relațiile IRAK-SUA continuă să evolueze în mijlocul tapiserii complexe a Orientului Mijlociu. Importanța strategică a rezervelor de petrol ale Irakului și locația sa geografică îl fac un jucător crucial în politica regională. Statele Unite, deși își reduc prezența militară, își mențin interesul pentru stabilitatea și securitatea Irakului, în primul rând datorită potențialelor consecințe asupra piețelor petroliere globale și a peisajului mai larg din Orientul Mijlociu.
Ascensiunea la putere a lui Saddam Hussein
Ascensiunea la putere a lui Saddam Hussein este o poveste complexă și cu mai multe fațete care se întinde pe mai multe decenii. Saddam Hussein, născut la 28 aprilie 1937, în satul Al-Awja de lângă Tikrit, Irak, a devenit una dintre cele mai proeminente personalități politice din istoria țării. Iată o prezentare generală a drumului lui Saddam Hussein către putere:
Saddam Hussein provenea dintr-un mediu modest și a crescut într-un sat rural. S-a alăturat Partidului Ba’ath la sfârșitul anilor 1950, un partid politic socialist panarab care a căutat să unească națiunile arabe sub o ideologie laică și naționalistă. Saddam a urcat rapid în rândurile partidului, dând dovadă de perspicacitate și ambiție politică.
Până la sfârșitul anilor 1960, Saddam Hussein devenise un membru proeminent al Partidului Ba’ath. În 1968, Partidul Baath a preluat puterea în Irak printr-o lovitură de stat, iar Saddam a jucat un rol crucial în ascensiunea partidului la proeminență. A deținut diverse funcții în cadrul partidului și și-a consolidat treptat influența în rândurile acestuia.
În 1969, Saddam Hussein a fost numit vicepreședinte al Irakului sub președintele Ahmed Hassan al-Bakr. De-a lungul timpului, Saddam a ajuns într-o poziție de putere și influență, depășind rivalii din cadrul partidului prin epurări politice, consolidându-și controlul asupra instituțiilor cheie și utilizând aparatul de securitate pentru a suprima disidența.
În 1979, Saddam Hussein a preluat președinția Irakului, succezându-i lui al-Bakr. El și-a consolidat rapid puterea prin epurarea rivalilor și a disidenților percepuți, devenind efectiv liderul incontestabil al țării. Guvernarea lui Saddam a fost caracterizată de autoritarism, un cult al personalității și centralizarea puterii în mâinile sale.
Unul dintre evenimentele definitorii ale regimului lui Saddam Hussein a fost Războiul Irak-Iran, care a durat din 1980 până în 1988. Saddam a inițiat războiul invadând Iranul, căutând să valorifice haosul de după Revoluția iraniană. Conflictul s-a dovedit a fi unul prelungit și devastator, care a dus la pierderi semnificative de vieți omenești și o presiune economică asupra Irakului.
În 1990, regimul lui Saddam Hussein a invadat Kuweitul, revendicând țara ca parte a teritoriului istoric al Irakului. Această acțiune a declanșat condamnarea internațională, ducând la o coaliție susținută de Națiunile Unite, condusă de Statele Unite, care să intervină militar. Războiul din Golf care a urmat în 1991 a dus la înfrângerea Irakului și la sancțiuni internaționale ulterioare împotriva țării.
Saddam Hussein a reușit să păstreze puterea în Irak, în ciuda războiului din Golf și a sancțiunilor ulterioare. Cu toate acestea, regimul său s-a confruntat cu o izolare crescândă și o disidență internă. În 2003, Statele Unite, sub administrația președintelui George W. Bush, au lansat războiul din Irak, susținând că Irakul deține arme de distrugere în masă. Invazia condusă de SUA a dus la căderea regimului lui Saddam Hussein, iar el a fost în cele din urmă capturat de forțele coaliției în decembrie 2003.
Saddam Hussein a fost judecat în Irak pentru crime împotriva umanității, inclusiv reprimarea revoltelor și uciderea oponenților politici. În noiembrie 2006, a fost găsit vinovat și condamnat la moarte prin spânzurare. Saddam Hussein a fost executat la 30 decembrie 2006, punând capăt domniei sale și marcând o nouă eră în istoria Irakului.
Ascensiunea la putere a lui Saddam Hussein a fost marcată de inteligența sa politică, nemilosirea și capacitatea de a naviga în dinamica complexă a puterii în cadrul Partidului Baath și al societății irakice. Președinția sa a fost caracterizată de un guvern autoritar, conflicte regionale și izolare internațională, lăsând un impact de durată asupra Irakului și a Orientului Mijlociu în general.
Călătoria relațiilor IRAK-SUA din anii 1970 până astăzi este marcată de un echilibru delicat între petrol, interese geopolitice și influența Orientului Mijlociu. Căutarea pentru prețuri stabile ale petrolului și stabilitatea regională a modelat adesea interacțiunile lor, ducând la perioade de colaborare și, uneori, la relații tensionate. Pe măsură ce Irakul își navighează pe calea către stabilitate, Statele Unite continuă să fie o parte interesată semnificativă, recunoscând importanța geopoliticii și resurselor energetice ale regiunii. Viitorul relațiilor IRAK-SUA va fi, fără îndoială, modelat de dinamica regională în evoluție, de urmărirea securității energetice și de aspirațiile mai largi de pace și stabilitate în Orientul Mijlociu.
Photo by Saad Salim on Unsplash
