Codaşii Europei la democraţie

Loading ad ...

Codaşii Europei la democraţie

România are de parcurs un lung drum până se va putea numi democraţie. Este concluzia primul studiu despre democraţie realizat la nivelul Uniunii Europene. Conform cercetării, ţara noastră este codaşă la democraţie şi statul de drept, dar este în creştere la capitolul toleranţă faţă de minorităţi.

România şi Bulgaria sunt pe ultimele locuri din Uniunea Europeană într-un index al democraţiei dat recent publicităţii. Studiul realizat de organizaţia britanică Demos arată că România este, alături de Bulgaria şi Ungaria, ţara unde indicii democratici precum statul de drept, libertăţile şi drepturile omului sau libertatea presei, au nevoie de o profundă consolidare.
Autorii studiului au analizat şi tolentanţa faţă de minorităţi, participarea cetăţenilor la alegeri, precum şi încrederea acestora în instituţiile statului. Ţara noastră stă prost şi la capitolul reforma instituţiilor publice. România a înregistrat progrese semnificative înainte de aderarea la Uniunea Europeană, însă după acel moment reformele au încetinit, în ciuda aşteptărilor. Doar Bulgaria se situează după noi.
În schimb, în cazul luptei anticorupţie ţara noastră s-a clasat în urma Bulgariei, pe ultimul loc între statele membre. Alături de ţara noastră, în topul codaşelor, se mai află Italia şi Grecia, care suferă de corupţie endemică, potrivit raportului.
Tot în compania Italiei şi Bulgariei se află România şi la capitolul funcţionarea statului de drept. ţara noastră se află înaintea Bulgariei, dar după Italia, pe locul 26 din 27 de state.
Mult mai bine stăm la capitolul drepturile minorităţilor, unde ţara noastră se clasează pe locul 19. Studiul arată că românii au devenit mai toleranţi şi faţă de romi. şi mai prietenoşi suntem cu musulmanii.

Subiect de discuţie la Bruxelles

România a suferit o pierdere importantă la capitolul imagine externă din cauza evenimentelor de anul trecut, care au avut în centrul lor suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. 2012 a fost un an “fierbinte” din punct de vedere politic, liderii Uniunii Social-Liberale fiind acuzaţi de presa străină
că au încercat să deţină controlul asupra justiţiei şi instituţiilor statului.Suspendarea preşedintelui a fost considerată o adevărată lovitură de stat la adresa democraţiei: s-a încercat restrângerea atribuţiilor Curţii Constituţionale, demiterea preşedinţilor Senatului şi a Camerei Deputaţilor şi a Avocatului Poporului şi încercarea de modificare a numărului dealegători de pe listele electorale.
Pe fondul luptei pentru putere de la Bucureşti, Comisia Europeană, prinpreşedintele Jose Manuel Barroso a fost nevoită să facă eforturi pentruapărarea statului de drept.
Pe 12 iulie 2012, preşedintele Comisiei Europene i-a înmânat premierului Victor Ponta o listă cu 11 probleme ce trebuiau rezolvate de către Executiv,ca urmare a gravei crize constituţioanale declanşate de noua majoritateparlamentară prin modul în care a încercat suspendarea preşedinteluiBăsescu. Obiectivele, printre care se numărau garantarea atribuţiilor CCR,numirea unui Avocat al Poporului agreat de toate partidele parlamentare,punerea în aplicare a deciziilor CCR, au fost doar parţial îndeplinite deGuvernul Victor Ponta.

Libertatea presei, în pericol

În 2012, România s-a situat pe locul 42 în clasamentul anual al libertăţii presei realizat de Reporteri fără Frontiere, după Spania (36), Franţa (37), Letonia (39) şi înaintea altor membri ai Uniunii Europene, precum Ungaria (56), Italia (57), Grecia (84) şi Bulgaria (87). Totodată, potrivit raportului global privind independenţa presei realizat de Freedom House, mass-media din România este “parţial liberă”.
De asemenea, un semnal de alarmă cu privire la respectarea libertăţii presei a fost tras şi de concluziile raportului FreeEx pe 2012. Potrivit studiului, cele mai importante evenimente ale anului trecut cu impact negativ asupra libertăţii de exprimare au fost: confirmarea existenţei agenţilor subacoperire în redacţii; intensifcarea practicilor de poliţie politică împotriva unor jurnalişti şi activişti civici; faptul că înalţi demnitari au instigat la intervenţia serviciilor de informaţii şi a procuraturii împotriva vocilor critice; reprimarea abuzivă şi violentă a protestelor de stradă şi din arenele sportive; faptul că folosirea instituţiilor media ca arme politice de patronii de presă a fost mai vizibilă ca oricând, în contextul unui an politic marcat de alegeri locale şi parlamentare şi de referendumul pentru demiterea preşedintelui; partizanatul făţiş practicat de o însemnată parte a mass media; numărul mare de oameni de presă care au intrat în politică.
Criza economică a fragilizat şi mai mult statutul jurnalistului în raport cu patronatul, potrivit raportului, încălcarea drepturilor salariale şi abuzurile patronatului devenind un fenomen în piaţa media, pe fondul crizei economice.

Loading ad ...