România respiră tot mai greu: 23 de orașe trecute pe lista neagră a poluării în 2025

România are tot mai multe orașe cu aer irespirabil. În 2025, 23 de municipii și zone aglomerate au fost trecute pe lista roșie a poluării, potrivit unui ordin publicat de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate. București, Cluj, Iași și Ploiești se află printre cele mai afectate.

Poluarea urbană, în creștere: de la 18 la 23 de orașe în doar un an

România respiră tot mai greu. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP), numărul municipiilor și al zonelor aglomerate unde indicatorii de poluare sunt depășiți a crescut semnificativ în 2025.

Un nou ordin publicat în Monitorul Oficial (nr. 2.761/2025) arată că 23 de orașe din țară au fost incluse în Anexa 1 a documentului — adică în categoria localităților unde nivelurile de poluare depășesc limitele legale și se impune elaborarea de planuri de calitate a aerului.
Anul trecut, în aceeași categorie se aflau doar 18 orașe.

Cele mai poluate orașe din România în 2025

Lista completă a localităților incluse în „regimul de gestionare I” (depășiri de indicatori) cuprinde atât marile centre urbane, cât și localități industriale:

București, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Ploiești, Timișoara, Brazi (Prahova), Deva, Sebeș, Târgu Mureș, Rovinari (Gorj), Buftea, Glina, Holboca, Ungheni (Iași), Sighetu Marmației, Târgu-Jiu, Dej, Miercurea-Ciuc și Bragadiru.

În multe dintre aceste zone, nivelul de particule fine PM2,5 și PM10 rămâne ridicat pe tot parcursul anului, potrivit datelor din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului.
Sursele principale: traficul urban intens, industrie, centrale termice vechi, șantierele de construcții și arderile ilegale de deșeuri.

Ce înseamnă „Anexa 1” și de ce contează

Conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, orașele din Anexa 1 trebuie să elaboreze și să implementeze planuri de calitate a aerului, în timp ce localitățile din Anexa 2 (unde valorile se mențin sub limitele admise) trebuie să elaboreze planuri de menținere.

Practic, includerea în Anexa 1 înseamnă că:

• s-au constatat depășiri ale limitelor legale pentru unul sau mai mulți poluanți (PM2.5, PM10, NO₂ etc.),
• autoritățile locale sunt obligate să ia măsuri corective: modernizarea transportului public, limitarea traficului în centru, extinderea spațiilor verzi, controale la sursele industriale.

Aerul poluat, o problemă ignorată sistematic

România riscă din nou sancțiuni din partea Comisiei Europene pentru nerespectarea standardelor privind calitatea aerului. Țara noastră a mai fost sancționată în 2018 pentru depășiri repetate ale particulelor în suspensie (PM10) în București, Brașov și Iași.

Deși multe primării au elaborat planuri de calitate a aerului, implementarea lor întârzie, iar rezultatele sunt minime.
În unele orașe, stațiile de monitorizare sunt nefuncționale luni întregi, iar datele lipsesc complet de pe platforma calitateaer.ro.

O țară care respiră praf și fum

Creșterea numărului de orașe poluate arată o tendință alarmantă: lipsa unei strategii naționale coerente.
În timp ce alte state europene investesc masiv în transport electric, piste pentru biciclete și regenerare urbană, România continuă să respire un aer tot mai murdar.

În mediul urban, nivelul mediu anual al particulelor PM2.5 este de 16 µg/m³, de peste trei ori mai mare decât recomandarea OMS (5 µg/m³).

Concluzie: România are nevoie de un plan pentru aer curat, nu doar de liste oficiale

Publicarea Ordinului 2.761/2025 confirmă ceea ce cetățenii resimt zilnic: aerul din marile orașe devine tot mai greu de respirat.
Fără o abordare națională – coordonată, transparentă și finanțată – aceste liste nu vor fi decât documente în Monitorul Oficial, nu soluții pentru plămânii oamenilor.