A crescut numărul persoanelor care suferă de Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD)! 4 Indicii care să te ajute să te evaluezi!

A crescut numărul persoanelor care suferă de Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD)! 4 Indicii care să te ajute să te evaluezi!

Tulburarea de stres post-traumatic este o problemă de natură psiho-emoțională declanșată de un eveniment terifiant – fie că l-am trăit pe propria piele sau doar i-am fost martori. Printre cele mai comune simptome se numără flashback-urile – retrăirea evenimentului, coșmarurile și un nivel ridicat de anxietate, alături de gânduri intruzive, imposibil de controlat legate de evenimentul respectiv.

Tulburarea de stres traumatic poate începe să se manifeste la câteva zile, săptămâni sau chiar ani după ce am trăit un eveniment traumatic, cum ar fi, în general, violența sexuală, război sau un accident sever.

Astăzi, după o pandemie și cu un război aproape de granița țării, PTSD-ul este mai comun ca niciodată. Un context global incert, expunerea masivă la știri negative, apoi resimțirea pe propria piele a efectelor economice și sociale ale pandemiei și războiului au creat un climat propice pentru instaurarea fricii și dezvoltarea traumelor.

Dr. Itai Danovitch, psihiatru la spitalul Cedars-Sinai din Los Angeles, e de părere că peste 90% din populația globului va experimenta un eveniment traumatic major la un moment dat, de-a lungul vieții. Chiar în situații similare, cum ar fi cele provocate de pandemia de COVID-19, unii dintre noi vor ieși din „bătălie” practic nevătămați, în timp ce alții vor purta cicatricile emoționale ale perioadei care i-a marcat zi de zi, timp de zeci de ani.

Însă chiar și în situații atât de grave, există și o oază de speranță: „Deși încă există un stigmat în jurul problemelor legate de sănătatea mintală, traumele generate de pandemie au scos importanța sănătății mentale și emoționale din conul de umbră în care le-am tot izolat. PTSD-ul poate fi tratat. Scopul este să-i ajutăm pe oameni să acceseze tratamentul și tipul de sprijin de care au nevoie.” – Dr.Itai Danovitch.

 

Cum recunoaștem tulburarea de stres post-traumatic? Prin identificarea unor comportamente din aceste 4 arii?

  • Amintiri intruzive. Retrăim evenimentul prin flashbackuri, coșmaruri și gânduri involuntare asupra cărora nu pare să avem neapărat control.
  • Comportamente de evitare. Începem să evităm oameni, locuri, situații și activități care ar putea declanșa o amintire dureroasă. Evitarea, după cum spune Dr. Danovitch, este o strategie de protecție, însă acest tip de protecție vine cu un cost. În general vom evita să vorbim despre ceea ce s-a întâmplat și vom sfârși prin a ne simți detașați sau izolați de cei din jurul nostru.
  • Hiperexcitare și reactivitate. Ne putem panica foarte ușor și putem dezvolta reacții puternice la experiențe senzoriale comune, cum ar fi zgomote mai puternice sau atingeri ușoare.
  • Tulburări ale dispoziției. Ne putem confrunta cu gânduri distorsionate sau sentimente de tristețe, vină sau frică. Nu este ieșit din comun ca pacienții care suferă de această tulburare să aibă ieșiri nervoase sau să manifeste comportamente autodistructive.

Aceste simptome se pot accentua sau se pot diminua în timp – depinde de fiecare pacient în parte, de capacitatea sa de autoreglare și de cât de rezilient este.

Mintea și corpul nu pot fi separate. Mintea este un proces încorporat. Un studiu realizat de curând arată că femeile cu sindrom post traumatic sever (PTSD) au risc dublu de a face cancer ovarian. Cu cît sindromul e mai ușor, cu atît scad și riscurile de a face cancer ovarian. Acesta e singurul studiu de acest fel făcut vreodată și ar trebui să-i facă pe medici să devină foarte dornici de a înțelege conexiunea minte-corp. Spre exemplu, cand experimentezi o emoție, precum furia, aceasta nu rămîne în minte, ci întreg corpul experimentează furia, crește pulsul, crește tensiunea, mușchii se încordează, hormonii de stres cresc, e fiziologic. Totul e un singur sistem, iar părțile care îl formează comunică între ele încontinuu. Deci, în mod natural, ce se întîmplă într-una dintre ele, se întîmplă și în celelalte.

Ședințele de psihoterapie însoțite, la nevoie, de medicație, te pot ajuta să recapeți controlul asupra vieții tale și să procesezi evenimentul traumatic într-un mod sănătos și constructiv. Alege să-ți fie bine!

Autor: Cătălin Durlă – Psiholog clinician și psihoterapeut Clinica Aproape