Proiectul Roşia Montană, afacerea RMGC în România
Exploatarea aurului de la Roşia Montană este cea mai controversată afacere din istoria postdecembristă a României. În timp ce mii de persoane continuă să iasă în stradă în ţară şi în străinătate şi cer oprirea proiectului de exploatare minieră prin cianură din Munţii Apuseni, politicienii de la vârful ţării se acuză reciproc de rea-intenţie în cazul proiectului minier. Dacă premierul Victor Ponta a pasat responsabilitatea Parlamentului, urmând ca aleşii să decidă începerea sau oprirea proiectului, preşedintele Traian Băsescu s-a autoproclamat neutru, deşi este de mai mulţi ani un adevărat promotor al exploatării aurului de către canadienii de la Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).
Deşi românii în majoritatea lor resping proiectul prin care compania canadiană Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) ar iniţia exploatarea minieră din Munţii Apuseni, decizia în acest caz a ajuns pe masa Parlamentului, care încă analizează proiectul, fără dovezi că se va putea ajunge la un consens.
Nici în Uniunea Social-Liberală (USL) nu există consens pe această temă: dacă liderul liberalilor, Crin Antonescu s-a declarat împotriva exploatării din cauza componentei de mediu, premierul Victor Ponta este pentru începerea forării, aducând argumente economice în acest sens.
La rândul său, preşedintele Băsescu a devenit agent de promovare şi comunicare pentru proiectul Roşia Montană. Deşi a susţinut că vrea să îşi păstreze o poziţie de neutralitate în proiectul exploatării miniere, sâmbătă, 28 septembrie, a dat de înţeles că Rosia Montană, trebuie sa înceapă, pentru ca ţara are nevoie de aur pentru a mări rezerva băncii centrale de la 103 tone la 200 de tone de aur.
Nu a ştiut în ce se bagă. Ponta, victima proiectului Roşia Montană
“Două abordări mincinoase”
Băsescu a mai spus că “fenomenul Roşia Montană a generat două abordări, ambele mincinoase”. Locurile de muncă versus crima utilizării cianurilor. Numărul locurilor de muncă este de 600, maxim 800, iar cianurile nu sunt atât de otrăvitoare fiind anihilate de soare.
Şeful statului nu a uitat să critice Executivul Ponta pentru că a trimis proiectul de lege privind exploatarea în Parlament, în loc să îl asume prin hotărâre de guvern. De altfel, Băsescu respinge modalitate legală de adoptare a proiectului Roşia Montană, pe fond, susţinând necesitatea demarării proiectului.
Proiectul Roşia Montană dezbină USL
Ponta, atac la preşedinte
Declaraţiile preşedintelui nu au rămas fără replică. Premierul Victor Ponta a declarat, luni, 30 septembrie, că “nimeni nu se pricepe mai bine la murdăriile din proiectul Roşia Montană” decât preşedintele Băsescu.
“Nimeni nu se pricepe mai bine la murdăriile din proiectul Roşia Montană, pentru că dânsul de aia îl promvează de atâţia ani. Nu am cunoştinţele domniei sale, de ani de zile de când se luptă pentru proiectul de la Roşia Montană cred că ştie şi ce e murdar şi ce e curat”, a spus Ponta.
În apărarea sa, Ponta consideră că este singurul ca a avut curajul să pună pe masă acest proiect extrem de controversat. Deşi “strada” şi Opoziţia îi cer demisia, premierul nu vede niciun motiv pentru a-şi depune mandatul.
Miza proiectului Roşia Montană
Pentru o redevenţă de doar 6%, statul îşi vinde practic rezervele de aur şi argint din Munţii Orăştie. Proiectul de lege a fost aprobat marţi, 27 august de Guvern şi trimis Parlamentului. Victor Ponta a declarat că rămâne ca parlamentarii să decidă dacă exploatarea va începe sau nu.
Exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană ar urma să înceapă în noiembrie 2016. În acordul dintre RMGC şi Guvern se estimează că proiectul va genera pentru bugetul de stat venituri de aproximativ 2,3 miliarde dolari şi un efect direct în economia României de aproximativ 2,9 miliarde dolari, la un preţ de referinţă de 1.200 dolari/uncie (lingouri tezaurizabile).
Dacă luăm în calcul explozia preţului metalelor preţioase, zăcământul de la Roşia Montană a ajuns să valoreze, în prezent, aproape 12 miliarde de dolari, după ce, în urmă cu cinci ani, era evaluată la “numai” 6 miliarde dolari.
Potrivit studiilor geologice, în munte s-ar afla 314 tone de aur şi 1.480 de tone de argint. Din această comoară, ar urma să rezulte, după prelucrare, 7,9 milioane de uncii de aur şi 29 milioane de uncii de argint.
Protestarii, desființați de presa cumpărată de RMGC. “Miliția Spirituală” și liderul ei, acuzați că au primit bani de la miliardarul George Soros
Institutul Geologic desfiinţează proiectul Roşia Montană
Institutul Geologic al României (IGR) a remis, luni, 30 septembrie, un punct de vedere comisiei parlamentare Roşia Montană în care subliniază faptul că soluţia propusă de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), de cianurare integrala a minereului, este din start exclusă ca soluţie tehnică.
Din punct de vedere economic, dacă s-ar aplica această metodă, s-ar pierde cantităţi importante de stibiu, germaniu, tantal, care sunt considerate materii prime “critice” conform definiţiei europene. Totodată, din punct de vedere ecologic se arată ca biodegradabilitatea slamului de cianurare este estimată la 120 de ani, în condiţiile climei din zonă, în timp ce slamurile de flotaţie se distrug în doar şase luni.
Totodată geologii spun că iazul de decantare proiectat pentru a fi amplasat în bazinul Văii Corna este uriaş, iar zona nu îl poate asimila, pentru că studiile pe care se bazeaza RMGC nu arată contextul geologic real.
Pe de altă parte, aceştia constată că metoda propusă de RMGC permite exclusiv obţinerea aurului şi argintului, nu şi valorificarea celorlalte multe metale preţioase.
