"Ofiţerii acoperiţi sunt din doi în doi la Parchetul General şi Curtea de Apel Bucureşti. Deciziile sunt deja sub masă. Dacă voi pleca acasă, voi şti cine m- a judecat, dacă mă duc în arest voi lua justiţia în mâinile mele", a declarat Sorin Ovidiu Vîntu, pe un ton ameninţător, în faţa completului de trei judecători al Curţii de Apel Bucureşti. Vîntu s-a mai declarat "vânat" în permanenţă, motivul invocat fiind zăcământul de calcar de la Budureasa, în valoare de 10 miliarde de euro, susţine Vîntu.

Mina de calcar de brucit de la Budereasa, miza arestării lui SOV?

Sorin Ovidiu Vântu poate deveni cel mai bogat român, acesta concesionând în 2003 mina de calcar cu brucit de la Budureasa, singurul zăcământ de acest fel din România şi cel mai mare din Europa.

În anul 2003, mina de la Budureasa - Valea Mare a fost scoasă la licitaţie de Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale (ANRM). Licitaţia de concesiune a fost câştigată de Geoasset, care, timp de trei ani, a lucrat zăcământul şi a înteţit forajele. Modul cum a pus SOV mâna pe zăcământul de calcar de la Budureasa este tipic. A folosit firma Petromservice, pe care o controla neoficial. Petromservice a cumpărat firma Geoasset pentru 2, 6 milioane de euro. Tranzacţia a fost făcută în mai 2007. Numai că, potrivit surselor ministeriale, afacerea ar fi de câteva miliarde de euro.

Prospecţiunile pentru descoperirea zăcământului de calcar cu brucit au început, potrivit specialiştilor încă din 1977. Cercetările de la acea vreme vizau descoperirea unui zăcământ de uraniu. În locul minereului, geologii au dat însă de calcar cu brucit. Specialiştii din acea vreme au ajuns la concluzia că în zona Budureasa - Valea Mare se află cel mai mare zăcământ din Europa. Calcarul cu brucit este extrem de valoros, fiind destul de scump şi în formă naturală, dar mai ales după ce este supus unui proces de prelucrare. Atunci s-a investit masiv în obiectivul propus. Din 1978 până în 1989, volumul de lucrări la Budureasa - Valea Mare a fost imens. S-au făcut 15 kilometri de galerii, puţuri de cercetare, şanţuri şi foraje. Suma cheltuită de stat, din 1978 până în 1989, pentru a pune în valoare zăcământul a fost imensă. Cel puţin aşa susţine Bogdan Gabudeanu. "Înainte de 1989 s-au cheltuit 150 de miliarde de lei pentru cercetarea şi aducerea la forma de exploatare a zăcământului", a spus Bogdan Gabudeanu, preşedintele ANRM.

Calcarul cu brucit prelucrat se foloseşte la fabricarea cimentului refractar, a mortarelor, a produselor de ceramică, a cărămizilor, a placilor, a materialelor ceramice izolatoare, ca fondant în fabricarea fontei.

Comentarii

Comentariu nou

Scrieti comentariu
Nume:
Email:
Web:
Titlu:
	Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

Powered by !JoomlaComment 3.26

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."