Mai bine o zi cocos, decat o vara gaina! Proverbe si zicatori romanesti despre animale

Loading ad ...

Mai bine o zi cocos, decat o vara gaina! Proverbe si zicatori romanesti despre animale

CDnews.ro readuce in atentia dumneavoastra proverbe le si zicatorile romanesti. Desi multa lume le cunoaste si foloseste, credem ca nu este niciodata prea tarziu pentru a invata din talcul vorbelor mestesugite cu har de poporul roman.

A ajunge nici cal, nici magar.

A ajuns lupul de jocul cai-nilor.

A ajuns oul mai cuminte ca gaina.

A avea apucaturi de vulpe si suflet de lup.

A avea burta de vitel sarac. A avea curaj de curca beata. A avea casa cucului.

A avea imbletul cainelui. A avea ochi de lup.

A baga musca-n lapte.

A calca sarpele pe coada. A cauta iepuri in biserica.

A cere lapte de la o vaca stearpa.

A creste pui de naparca.

Acu din alta parte canta cucul.

A cui e iapa, e si manzul. A cui e vaca sa-si tie vitelul. A da iepurele la imas.

A da navala ca porcul.

A da oile in paza lupului. A da strechea in cineva.

A dat peste mierea ursului.

A da vrabia din mana pe cioara din par.

A dormi iepureste. A duce cainii la apa.

A face branza de pupaza. A face din iepure leu.

A face din tantar armasar. A facut puiul aripi.

A fi cal de bataie. A fi cal de darvala.

A fi (a ajunge) cal de poste. A fi cap de cuc.

A fi caine cu oala-n cap. A fi caine de usi multe. A fi caine plouat.

A fi coada la (de) caine. A fi cuc.

A fi cuc si alta pasare. A fi cu gargauni in cap. A fi cu gasca-n barba.

A fi cu musca pe caciula.

A fi cu ochi de lup si urechi de vulpe.

A fi gasca de jumulit. A fi iepure de hotar.

A fi iepure de nouazeci de hotare.

A fi lup batran. A fi mata blanda.

A fi oaie intre lupi.

A fi o gargarita.

A fi rugumat de vaca. A fi siret ca oaia.

A fi vrabie batrana. A fi vulpe batrana. A fi vaca de muls.

A fugi de caini si a da peste lupi.

A fugi de lup si a da peste urs. A fugi iepureste.

A gasi gasca de jumulit.

A impaca (a pastra) capra si varza.

A intra manzul in cineva. A intrat in borta sarpelui. A intrat lupul in cosar.

A intrat vulpea in sac.

A i se nazari cai verzi pe pereti.

A-i veni cuiva musca la nas.

A incaleca pe la coada ca-lului.

A incalzi sarpele la san.

A inchide lupul in staulul oilor.

A invata gasca sa inoate. A invata vulturul sa zboare.

Albina are si miere, are si fiere.

Albina cea buna nu se pune pe o floare vestejita.

Albina e cuminte cat ai minte.

Albina te duce la miere si musca la scarna.

A lua doua piei de pe un carlan.

A lua purcica de coada. A mana porcii la jir.

A mancat cucul ciresi.

A murit boul s-a rapus jugul.

A murit gasca care facea ouale mari.

A nu face purici intr-un loc. A nu fi bun nici de ciori.

A nu mai face boi baltati. A paste bobocii.

Apara-ma de gaini, ca de caini nu ma tem.

A poruncit cainelui si cainele pisicii si pisica soarecelui, iar soarecele de coada si-a atarnat porunca.

A prinde cu mata-n sac.

A prinde prepelita de coada.

A prins ciocarlanul de coa-da.

A prins lupul (vulpea) la rana.

Apuca-l pe porc de urechi, ca mai tare va tipa.

A ramane ca cainele de-a nimanui.

A ramane vitel intreg.

Arde casa si soarecii-si iau masa.

Are vaz de lup si auz de vulpe.

Are gustul mustelor. Are ochi de vultur.

Are si el omenie ca cateaua lui Ilie.

Ariciul cu mestesug se prinde, si vrabia cu mei.

Ar impusca iepurele, dar n-are cine i-l presura cu sare pe coada.

Armasarul cand imbatraneste, ajunge la rasnita.

A scapa porcii in papusoi. A scapa porcii in tarina.

A scoate (oaia) din gura lupului.

Asculta cucul pana iti can-ta.

A se aduna ca albinele la miere.

A se arunca in gura lupilor.

A se ascunde in borta de sarpe.

A se pune musca cu magarul. A se uita ca la urs.

A se vari ca musca la rana.

A se zbate ca mata in sac. A speria lupul cu pielea oii.

Asta-i alta gasca (zeama, branza, caciula).

A strica orzul pe gaste.

A trantorilor urlete a albinelor sunete astupa.

Asa ia si ursu(l) casu(l). A sedea ca cainele in targ.

A sedea closca.

A sedea cuc. A tacea chitic.

A trai ca broasca sub roata. A trai ca mata cu soarecele.

A trai ca pestele in apa.

A trai ca viermele in radacina hreanului.

A trece ca gasca prin apa. A tine lupul de urechi.

A tine prepelita de coada.

A tine ursul de coada.

A umbla calea manzului.

A umbla cu mata-n sac. A umbla dupa cai morti.

A umbla dupa cai morti sa le iei potcoavele.

Ba e rata, ba-i ratoi.

Bata-l cucul!

Bate hloaba sa priceapa iapa.

Bate saua sa se priceapa iapa.

Belciug de aur la ratul por-cului.

Bivolita este neagra, dar laptele ei este alb.

Bivolul nu se teme de purice.

Bobocii invata gastele a inota.

Bobocii vor sa duca gastele la pascut.

Boii ara si caii mananca.

Boii batrani fac brazda drea-pta.

Boii uniti la pasune, lupul nu-i poate rapune.

Boul are limba mare, dar nu graieste.

Boul cu bivolul anevoie trag la jug.

Boul hranit nu se culca pe brazda.

Bou la bou rage, prost la prost trage.

Boul nu treiera cu gura le-gata.

Boul se leaga de coarne si omul de limba.

Branza de capra strica si pe cea de oaie.

Branza de iepure.

Broasca mica face gura mare.

Broasca s-a maniat pe balta.

Bufnita nu cloceste privi-ghetori.

Cal de bataie.

Calu-i bun si invatat, rau calaret l-a incalecat.

Calu-i gandul omului.

Calul bun se cunoaste in mers, omul bun se cunoaste in prietenie.

Calul bun se vinde din grajd.

Calul de dar nu se cauta in gura.

Calul e cu patru picioare si tot se-mpiedica.

Calul este aripa omului.

Calul merge la iesle, nu ieslea la cal.

Calul potcovit niciodata nu luneca pe gheata.

Calul raios gaseste copacul scortos.

Calul se cata de dinti si omul se cata de parinti.

Calul singur nu stie sa-si aleaga drumul.

Calul trage la traista cu ovas si omul la crasma cu vin ales.

Calului sa-i dai mancare cu sacul si sa-l mai ca pe dracul.

Calul unde se tranteste, acolo bate-l.

Ca magarul celor trei frati.

Capra care zbiara o manca lupul.

Capra cat de batrana, vrea sa linga si ea sare.

Capra, cat de raioasa, tot tine coada sus.

Capra e vaca saracului.

Capra nu merge de buna voie la iarmaroc.

Capra roade unde o legi.

Capra sare masa, iada sare casa.

Capra face, oaia trage.

Caprei ii pica coada de raie si ea tot sus o tine.

Capul magarului nu albeste niciodata.

Ca sa arda soarecii, nu da foc morii.

Catarii cu mult mai buni decat magarii cei mai buni.

Ca ursul la prisaca.

Camila, cercand coarne, ure-chile si-a pierdut.

Caprioara, orice frunza ga-seste, cu aceea se hraneste.

Caine de doua usi.

Cainele batran de nimic nu-i bun.

Cainele care latra nu musca.

Cainele care latra nu musca pe furis.

Cainele care s-a inteles cu lupii, nu pazeste turma.

Cainele, ca-i caine, dar si el isi ia lumea in cap de la o vreme.

Cainele cand are sa turbeze incepe sa urle cu o saptamana inainte.

Cainele cand e mai satul turba.

Cainele ce sta la bucatarie nu e pentru vanatorie.

Cainele, de este caine, si tot opreste pe maine.

Cainele de starvuri nu moare.

Cainele flamand viseaza oase.

Cainele flocos numai lui isi tine cald.

Cainele fuge nu de-mbucatura, ci de zburatura.

Cainele imbatraneste de drum si (iar) nebunul de grija altora.

Cainele latra, hotul tace si fura.

Cainele latra, iar lupul tace si face.

Cainele latra, ursul merge.

Cainele mic pana la batrane-te-i catelus.

Cainele mort nu mai musca.

Cainele neamtului mananca si mere padurete.

Cainele nu fuge de colac, dar de ciomag.

Cainele nu intra daca nu-i usa deschisa.

Cainele oparit fuge si de apa rece.

Cainele pe lup de gat l-apuca, iar pe porc de ureche.

Cainele satul nu degeaba fuge de la usa stapanului.

Cainele toata iarna isi face casa, iar vara se duce la umbra.

Cainelui care zace nici mamaliguta nu-i place.

Caine pe caine latra si nici unul nu aude.

Cainii latra, ursul joaca. Cainii latra, vantul bate.

Cand ai pisica batrana, soa-recii-n casa-ti fac stana.

Cand ai vreo graba, atuncea se sperie calul.

Cand ar face toate mustele miere, ar fi pe toti peretii faguri.

Cand ar fi dupa corbi, toti caii ar fi morti.

Cand ar fi pe pofta cainilor, n-ar ramane vite-n sat.

Cand avem in casa smantana, sa ne pazim de mata ba-trana.

Cand cainii vegheaza, lupii nu cuteaza.

Cand e bolnav leul, iepurii ii sar in spinare.

Cand gastele (gainile) pazesc stratul, putin ramane gradi-narului.

Cand joaca magari impre-una ,

Se strica vremea cea buna.

Cand mor vitele de boala, toate javrele se ingrasa.

Cand pisica nu-i acasa, soarecii joaca pe masa.

Cand seaca lacul, se vede pestele.

Cand se bat cap in cap ber-becii, numai oaie sa nu fii!

Cand se coseste calul de picioarele de dinapoi, sa-i dai in cap potcovarului; cand se coseste de picioarele de dina-inte, sa-i dai in cap calului.

Cand se iveste lupul, vulpea isi cauta gaura.

Cand se tund oile, tremura mieii.

Cand taurii se bat in balta, broastele pe mal salta.

Cand vezi doi iepuri, uita de unul; cand vezi trei, uita de doi.

Cand zburda magarii, se strica vremea.

Cat de bland sa fie motanul, tot zgarie cand se manie.

Ce a mancat lupul, e bun mancat.

Ce ar mai fi daca ar juca ursu de buna voie.

Cei din neam soricesc tot saci ciuruiesc.

Ce intra in gura lupului, ane-voie iese.

Ce naste din mata, soareci mananca.

Ce naste din ogar, tot iepuri prinde.

Ce vierme te roade la inima?

Cine cainele si-l iubeste, n-are frica de talhari.

Cine e muscat de sarpe, se pazeste si de soparla.

Cine-i azi purcel, porc se face maine.

Cine incaleca magarul, trebuie sa-i sufere si naravul.

Cine n-are gaini, de vulpe nu se pazeste.

Cine purcei hraneste, porci va avea.

Cine se face oaie, il mananca lupii.

Cine se ia dupa musca, ajun-ge la balegar.

Cine se simte cu musca pe caciula, n-are hodina linistita.

Cine traieste la un loc cu porcii, miroase rau la toti cainii.

Cine umbla dupa doi iepuri, nu prinde nici unul.

Cine vrea sa se faca oaie, se gaseste cine sa-l despoaie.

Cine vrea sa miluiasca un caine, gaseste cateva fara-mituri in casa.

Ciocarlia cu primavara si randunica cu vara.

Cioara alba nu se poate.

Cioara e tot cioara, ia pruna si zboara.

Cioara in loc de privighetoare nu se poate vinde.

Cioara la cioara trage. Cioara mandra si flamanda.

Closca cu oua multe nici un pui nu scoate. Cocoseasca-se gaina unde a vrea, numai sa se oua acasa.

Cocosul care canta toata noaptea, il mananca vulpea.

Cocosul canta si sub covata. Corbii simt hoitul de departe. Corb la corb nu scoate ochii.

Corbul niciodata nu aduce veste buna.

Corbul numai la oameni morti scoate ochii, iar lingusitorii la cei vii.

Cucul canta, iar lenesul sta si numara.

Cucul canta, te-asurzeste, Vrabia ouale cloceste.

Cucul isi canta numele.

Cucul, pana nu vede mugur, nu canta..

Cu fuga nu prinzi iepurele. Cu miere se prind mustele.

Cu o randunica nu se face primavara.

Cu o vaca singura nu faci cireada.

Cu papuci in picioare nu prinde pisica soarecele.

Cu pui si cu oua si cu closca grasa nu poti fi.

Cu rama mica se prinde pes-tele mare.

Curca plouata.

Cu un chitic, tot calic.

Cu un graunte nu se ingrasa gaina.

Cu un rac, tot sarac.

Daca ar creste mintea pe toate cararile, ar paste-o si ma-garii.

Daca ar face cocosul oua, ar fi gaina.

Daca ar face toate mustele miere, s-ar gasi faguri si sub coada calului.

Daca cainele se invata vara dupa caruta, se ia si iarna dupa sanie.

Daca gaina ar canta „cu-curigu”, ar fi cucos.

Daca lupul s-ar teme de ploaie, ar purta manta.

D-aia n-are ursu coada si vulpea d-abia o duce.

Da voie porcului imprejurul stogului ca el se suie deasupra.

De aceea ursul n-are coada.

Decat o saptamana vrabie, mai bine o zi soim.

Decat un an cioara, mai bine soim o vara.

De lupul batran cainii isi bat joc.

De multe ori dintr-o iapa buna iese un catar.

Departe coteiul de iepure.

De pe un bou nu poti lua doua piei.

De s-ar teme lumea de vrabii, n-ar semana malai.

De te latra vreun caine, astu-pa-i gura cu paine.

De unde nu gandesti, d-acolo sare iepurele.

Din coada de caine sita de matase nu faci.

Doi caini nu se-mpaca la un os.

Doua mate-n sac nu incap.

Dupa cantec se cunoaste pasarea cea mai dulce.

Dupa ce leul moare, multi se gasesc sa-l jupoaie.

Dupa gheare se cunoaste leul.

E cat un tantar si se crede armasar.

E mai mare porcul decat cotetul.

Fiecare magar cu povara lui. Fiecare oaie isi duce lana ei.

Fiecare pasare cu pana ei se lauda.

Fiecare vierme gaseste bor-ticica lui.

Floare la ureche.

Foamea goneste pe lup din padure.

Fura oul de sub gaina si vitelul din vaca.

Furnica, cand ii vine moartea, scoate aripi si zboara.

Furnica, cat e de mica, daca o calci pe picior se intoarce si ea sa te muste.

Furnica cu furnica, fie cat de mica, face mare musuroi.

Furnica isi strange hrana de cu vara pentru iarna.

Gaina batrana face zama buna.

Gaina batrana face zama buna, dar si zama de pui proasta nu-i.

Gaina care canta nu oua.

Gaina care caraie de cu sara, nu face ou a doua zi.

Gaina care cloceste niciodata nu e grasa.

Gaina care cotcodoceste mult nu face oua.

Gaina cand va oua, aude o mahala.

Gaina cu grauntele umple gusa de bucate.

Gaina, cum face oul, la clocit gandeste.

Gaina curatura viseaza si vrabia mei.

Gaina inaintea cocosului nu canta.

Gaina, nu se poate cu doua — si cu pui si cu oua.

Gaina pan’ nu scurma nu se tine satula.

Gaina p-un ou face atata zgomot, cat o aude vulpea.

Gaina se hraneste de unde scurma.

Gaina vecinului totdeauna-i curca.

Ghici, boule, pricepe-te, ma-garule.

Glasul magarului nu se aude in cer.

Greierele in vremea agoniselei canta si iarna cere sa se impru-mute.

Greu ii sa impaci oaia cu lupul.

Hraneste-l pe lup cat l-ai hrani, el tot la padure se trage.

I-a cantat cucul in fata. I-a iesit lupul inainte.
I-a iesit ursu-n cale si-i pare ca pusca-i moale.

I-a mancat cioara colacul. I-a ouat gaina-n caciula.
Iapa flamanda isi uita de manzi.

Iepurasul nu-i fricos, numai ca se cam da la dos.

Iepurele, de unde sare, urma n-are.

Iepurele din frigare e mai bun decat gliganul din padure.

Iepurele in culcusul sau se-nve-seleste.

Iepuroaica fata si iepurele de inima se vaieta.

Iese ca sarpele la drum.

Ii ca si cainele in carul cu spini.

Ii ca un caine tinut in lant. Ii canta puricele in ureche.
Ii mai invatat puiul decat cioara.

Ii mai hatru oul decat gaina.

Lac de ar fi, broaste sunt destule.

La fan mai mult decat la aur pofteste magarul.

La lupul mort cainii nu latra.

La mancare lup si la treaba iepure.

La mancare lup si la treaba vulpe.

La munte magarul e mai bun ca armasarul.

L-a muscat albina de limba.

L-a muscat sarpele de inima.

Leul nu se uita cand il latra un catel.

Leului nu i-a fost ciuda ca l-a lovit vanatorul, ci ca l-a lovit magarul.

Limba boului e mare, dar nu poate grai.

Lipsa pisicilor, bucuria soa-recilor.

Lup imbracat in piele de oaie.

Lupii nu se mananca intre dansii.

Lupii se tin dupa oi si corbii dupa hoit.

Lupul, cand ii flamand, si din ochi ii fura oaia ciobanului.

Lupul, cand imbatraneste, il latra si cainii.

Lupul, cand imbatraneste, si soarecii incaleca pe el.

Lupul, cand vrea sa se apro-pie de turma, latra ca cainii, pana prinde oaia.

Lupul cioban si capra gra-dinar.

Lupul cu mielul nu pot paste impreuna.

Lupul cu slugi nu face gatul gros.

Lupul isi pierde maselele, dar nu obiceiurile.

Lupul isi schimba parul, dar naravul ba.

Lupul moare de batran si de rele tot e bun.

Lupul nu cauta ca oile sunt numarate.

Lupul nu mananca, cat stri-ca.

Lupul plateste cu pielea lui oaia mancata.

Lupul s-ascunde de multe ori sub piele de oaie.

Lupul satul si oaia cu doi miei.

Lupului batran ii plac mieii tineri.

Lupului d-aceea ii este ceafa groasa, pentru ca singur isi gateste de masa.

Lupul, unde a mancat mielul, noua ani cearca a-si gasi hrana.

Lupul, unde a mancat oaia, a trepadat noua ani.

Mai bine o zi cocos, decat o vara gaina.

Mai bine un magar care te poarta decat un cal care te tranteste.

Maimutei fes ii lipseste.

Mare-i puterea boului, dar si un copil ii pune funia-n coa-rne.

Magarul cand boleste, atunci numai nu-ti munceste.

Magarul duce povara altuia.

Magar s-a d

Loading ad ...