Zidul, cea mai mică problemă a românilor

Zidul, cea mai mică problemă a românilor

Am tot citit zilele acestea despre un zid. Zidul care înconjoară Palatul Parlamentului. Brusc, tot poporul vrea daramarea zidului, se semneaza petitii, se aduc ciocane. Hai cu zidu’ la pamant!
Stau si astept ca dupa terminarea concertului lui Roger Waters, care si el a promovat daramarea zidului, sa ne venim in simtiri si sa auzim de propuneri si proiecte asteptate de catre noi, cetatenii. Circula pe Facebook si pe internet o petitie chiar, lansata de Gândul („ Gandul a lansat campania DĂRÂMĂ ZIDUL, prin care susţine demolarea gardului de beton de 3 kilometri care înconjoară Palatul Parlamentului şi redarea celor 35 de hectare de spaţiu verde cetăţenilor oraşului. Cerem autorităţilor publice amenajarea unui parc de mari dimensiuni pe amplasamentul actualei „curţi” a Casei Poporului şi acces liber la acest spaţiu interzis de câteva decenii cetăţenilor de rând. Ar fi un gest de reparaţie pentru zecile de mii de cetăţeni ai Capitalei care şi-au văzut casele dărâmate pentru a face loc unei construcţi megalomanice imaginate de Nicolae Ceauşescu şi un act de retrocedare către oraş a unei zone confiscate de regimul comunist şi păstrate de regimurile postcomuniste din ultimii 24 de ani. Îi rugăm pe cei care susţin această campanie să promoveze petiţia de pe Facebook şi să solicite ei înşişi parlamentarilor lor crearea Parcului Parlamentului.”)

Motivatia lansarii petitiei o regasim mai sus, redarea spatiului verde bucurestenilor, dar, ma intreb acum cine va pazi acel spatiu verde? Sau putinii turisti care ne calca pragul si viziteaza Palatul Parlamentului sa vada si mizeria care va lua nastere pe acel spatiu verde?
Spatiu verde reprezinta si spatiul aferent parcului din Drumul Taberei care este ingropat in mormane de gunoaie, spatiu verde inseamna si orice alt parc din Bucuresti in care bucati intregi de spatiu verde au fost alocate unor firme bizare pentru afaceri si mai bizare. Nu am vazut vreo petitie in acest sens. Nu zic sa nu daramam zidul, dar, fie chiar si in al noualea ceas, sa invatam sa facem lucrurile asa cum trebuie, sa invatam oamenii sa fie civilizati, sa ne asiguram ca spatiul verde va ramane si dupa daramarea zidului. Si oricum, cati dintre noi si-au pus pana acum problema daramarii Zidului ? Mai degraba toti ne gandim la nesiguranta de pe strazi, la gradul mare de infractionalitate, la faptul ca spitalele raman fara fonduri, ca batranii mor de foame, ca brusc mii de tineri au ingrosat randurile somerilor, ca nu avem drumuri si autostrazi, ca toata lumea viseza la o viata mai buna in afara tarii si lista cu multe alte lucruri la care cu siguranta ne-am gandit inainte de distrugerea Zidului poate continua.
Fiecare are Zidul lui, un Zid pe care avem pretenti a si speranta sa il vedem daramat mai inainte de toate, zidul de a fi roman in Romania si de a trebui sa acceptam si sa ne asumam decizii si propuneri luate de altii pentru noi, dar fara noi.

A.B.