Tensiuni între Chişinău şi Tiraspol. Este posibil un nou război pe Nistru

Tensiuni între Chişinău şi Tiraspol. Este posibil un nou război pe Nistru

Tensiunile dintre Republica Moldova şi Republica Separatistă Transnistria încep să capete proporţii. Evgheni Şevciuk, liderul regimului separatist de la Tiraspol, a semnat pe 10 iunie un decret intitulat “frontiera de stat a Transnistriei”, un document care a inflamat autorităţile de la Chişinău. În limitele aşa-numitor frontiere ale Transnistriei este inclus oraşul Bender (Tighina), cu trei sate, printre care se numără şi Varniţa. Pe fondul tensiunilor generate de hotărârea Tiraspolului, Republica Moldova a anunţat că este pregătită să riposteze în cazul unui atac al separatiştilor transnistreni.

Tensiuni între Chişinău şi Tiriaspol, după ce separatiştii au recurs în ultima periaodă la o serie de provocări, care ar putea genera un război pe Nistru. Pasul cel mai neaşteptat a fost făcut de şeful administraţiei separatiste de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, care a semnat o lege “privind frontiera de stat a Transnistriei”. În textul documentului figurează şi satul Varniţa, aflat sub jurisdicţia constituţională a Republicii Moldova. Acum două luni, la Varniţa, au avut loc ciocniri între localnici şi miliţia transnistreană, după ce autorităţile separatiste au instalat abuziv mai multe puncte de control.

TransnistrianRegionMapDin acel moment, declaraţiile şi poziţionările au început să se succeadă cu rapiditate. Preşedintele moldovean, Nicolae Timofti, a declarat că nu exclude posibilitatea ca în spatele problemei din Transnistria să se afle forţe care doresc destabilizarea situaţiei în regiune.

Republica Moldova nu a recunoscut niciodată independenţa statului separatist transnistrean, forţele de la Tiraspol fiind susţinuţi militar şi financiar de Moscova.

 Un nou război?

 

Mai mulţi experţi din Republica Moldova susţin că acţiunea liderului transnistrean constituie o provocare şi că ar exista riscul izbucnirii unui nou conflict armat la Nistru.

De altfel, ministrul moldovean al Apărării, Vitalie Marinuţa, a declarat că autorităţile de la Chişinău sunt pregătiţi să riposteze în cazul unui atac al separatiştilor transnistreni. Situaţia din Moldova îngrijorează inclusiv comunitatea internaţională, însă Moscova subliniază că nu va retrage muniţia şi trupele din regiune înainte de a se ajunge la o soluţie politică, pe fondul apropierii Moldovei de UE. Atât Ambasada SUA din Moldova, cât şi Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa (OSCE) şi-au manifestat îngrijorarea faţă de acţiunile Tiraspolului şi au făcut apel la o soluţionare paşnică.

Miza conflictului

Tensiunile provocate de autorităţile din Transnistria ar putea avea scopul împiedicării traseului pro-european al Republicii Moldovei. Sunt posibile escaladări a situaţiei de la Nistru, în această vară, situaţie care ar putea fi inflamată şi de unele grupări din Rusia. Potrivit experţilor militari de la Chişinău, situaţia ar putea fi împinsă de anumite grupări influente de la Moscova, cu mâna regimului separatist de la Tiraspol, “până la vărsări de sânge”, conform Deutsche Welle, pentru a bloca, astfel, intenţia Chişinăului de a parafa, la toamnă, Acordul de asociere şi cel de liber schimb cu UE, la sumitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Presa de dincolo de Prut este îngrijorată de cum decurg lucrurile între Republica Moldova şi regiunea transnistreană şi avanseaza ipoteza unui posibil razboi.

MAE: Acţiune provocatoare

Ministerul român de Externe susţine că adoptarea la Tiraspol a aşa-zisei legi privind frontiera de stat a Transnistriei este o acţiune provocatoare care merită să fie dezavuată de către comunitatea internaţională. „Nu are nimeni din comunitatea internaţională a da curs unor astfel de gesturi. Includerea unor localităţi în partea controlată de guvernul moldovean este o chestiune inacceptabilă”, a declarat ministrul de Externe, Titus Corlăţean. Ministrul a spus că astfel de gesturi ale separatiştilor îngreunează suplimentar procesul de negociere în formatul 5 plus 2, care nu a avansat. Formatul 5 plu 2 presupune participarea la negocieri a celor două părţi aflate în conflict – Chişinăul şi Tiraspolul, a celor trei mediatori – Rusia, Ucraina şi OSCE, precum şi a două părţi care au statut de observatori – Statele Unite şi Uniunea Europeană. Problema transnistreană s-a aflat şi pe agenda întâlnirii de luni, 17 iunie, de la Cotroceni, dintre preşedintele Traian Basescu şi secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, generalul Nikolai Patrusev. Şeful statului a arătat, cu ocazia întrevederii, că Bucureştiul consideră problema Transnistriei una importantă pentru securitatea României, subliniind “necesitatea de a avea o Republica Moldova întreagă şi cu deplină autonomie a Guvernului de Chişinău asupra întregului teritoriu”.

Conflictul din Transnistria

Conflictul din Transnistria este un conflict politic între Republica Moldova şi autoproclamata Republica Moldovenească Nistreană cu privire la exercitarea controlului asupra raioanelor Camenca, Dubăsari, Grigoriopol, Rîbniţa, Slobozia şi oraşul Tiraspol, aflate pe malul stâng al râului Nistru şi oraşul Tighina, aflat pe malul drept al aceluiaşi râu.

În 1989, românii, majoritari în Moldova, au declarat ca limbă oficială limba română (cu denumirea de limba moldovenească). Într-o parte a Transnistriei, mai ales în oraşul Tiraspol în care procentajul populaţiei româneşti este mai scăzut, s-a dezvoltat o mişcare separatistă, care la 2 septembrie 1990 a proclamat Republica Moldovenească Nistreană şi, cu sprijinul trupelor ruseşti, a izbutit în urma confruntării armate din 1992 să preia controlul asupra celei mai mari părţi a zonei transnistrene a Republicii Moldova, cît şi a unei zone din Basarabia în jurul oraşului Tighina.

În războiul civil din 1992 au murit aproximativ 1.500 de persoane. După semnarea unui acord, ruşii au decis să lase câteva mii de militari în zonă pentru a menţine pacea, însă aceştia au ajutat în final la consolidarea autorităţilor separatiste. De atunci, guvernul moldovean nu mai are nici o autoritate asupra regiunii transnistrene, în afară de 6 sate din raionul Dubăsari.

Deşi în 1994 a fost semnat un acord cu Moldova ce prevedea retragerea trupelor ruseşti din Transnistria, acesta nu a fost ratificat de Duma rusă. La 17 septembrie 2006, autorităţile separatiste transnistrene au organizat un referendum privind soarta viitoare a Transnistriei, care a arătat că o majoritate largă sprijină independenţa faţă de Moldova şi aderarea la Federaţia Rusă. Rezultatele acestui referendum nu au fost însă recunoscute de comunitatea internaţională.