Sănătatea, mai bolnavă decât oricând. Medicii consideră că viitoarea lege a Sănătăţii nu va scoate sistemul sanitar din faliment

Loading ad ...

Sănătatea, mai bolnavă decât oricând. Medicii consideră că viitoarea lege a Sănătăţii nu va scoate sistemul sanitar din faliment

Guvernanţii nu au soluţii pentru a stopa prea curând coma în care se află sistemul sanitar românesc. }ara noastră este un focar de boală, indică statisticile de profil, care ne plasează pe primele locuri la prevalenţa unor boli de mult eradicate în Europa. Lipsa finanţării pare a fi cea mai gravă problemă a Sănătăţii, însă nici nu ar avea cum să nu fie aşa, în condiţiile în care din 18 milioane de asiguraţi medical, doar 8,5 milioane cotizează lunar la bugetul de stat.

Spitale în faliment, săli de operaţie închise, medici descurajaţi care se gândesc să părăsească ţara, pacienţi obligaţi să-şi cumpere medicamente cumplit de scumpe. În România, sistemul sanitar e în colaps.
De ce nu sunt bani la Sănătate? În acest moment, avem 8,5 milioane de români care contribuie în mod concret la Sănătate, din 18 milioane care beneficiază de asigurările de Sănătate.
Marea majoritate a celor care plătesc contribuţia la Sănătate sunt salariaţi, în vreme ce pentru mai bine de 3,5 milioane dintre români (pensionari cu venituri mai mici de 740 de lei, pensionari de invaliditate, persoane majore care trăiesc din ajutorul social, şomeri) statul plăteşte CASS. Mai rămân aproape 6 milioane de asiguraţi pentru care nimeni nu plăteşte Sănătatea. Vorbim aici de copii, coasiguraţi adică soţ, soţie sau părinte fără venituri proprii aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate, tineri elevi sau studenţi şi persoane majore care au dizabilităţi.

Mortalitatea, mână în mână cu subfinanţarea

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte sumele investite de stat în sistemul sanitar, arată un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. }ara noastră alocă doar 500 de dolari pe an, pentru fiecare locuitori, în timp ce Bulgaria, de exemplu, investeşte în sănătate 521 de dolari.
Lipsa investiţiilor din domeniul sanitar are efecte dintre cele mai grave. Astfel, rata mortalităţii copiilor de până în cinci ani este, în România, de 13 minori la 1.000 de locuitori. Prin comparaţie, doar şase copii din 1.000 de locuitori riscă să moară până la vârsta de cinci ani în Polonia. Cifra este şi mai mică în Franţa, cu numai patru minori la 1.000 de locuitori, arată acelaşi studiu al OMS. Chiar şi mortalitatea printre adulţi este mai ridicată în România în comparaţie cu ţările dezvoltate din Europa. Astfel, la noi mor circa 150 de persoane la 1.000 de locuitori, anual. Polonia înregistrează doar 132 de
decese, iar Franţa, care investeşte în sănătate cea mai mare sumă din UE, doar 83 de morţi la 1.000 de locuitori.
În fine, românii sunt pe ultimul loc din Uniunea Europeană la speranţa de viaţă, cu o medie de supravieţuire de 73 de ani şi cinci luni. Bărbaţii din ţara noastră trăiesc chiar şi mai puţin, adică 70 de ani, potrivit studiilor.
Româncele pot ajunge, în medie, şi până la 78 de ani. Prin comparaţie, bărbaţii bulgari au o speranţă de viaţă mai mare cu un an decât a celor din România.
De altfel, sumele alocate pentru îngrijirea vârstiniloc sunt aproape inexistente în România – doar 0.1 % din bugetul anual al sănătăţii.

Servicii medicale de austeritate

Noul proiect de lege de reformă a sănătăţii, care stabileşte conţinutul pachetului de bază de servicii medicale, sau mai bine zis ce şi cât e dispus statul să ofere pacienţilor, pare croit pe principiul “facem economie, orice ar fi”. Un lucru bun, atâta timp cât nu se cade în extrema cealaltă, în care
pacienţii care au cu adevărat nevoie de tratament sunt trimişi acasă pentru că au unul dintre cele 300 de diagnostice puse pe lista celor cu care pacienţii nu mai pot fi internaţi.
În plus, guvernanţii iau măsuri cu foarte mare întârziere: România este de ani buni în fruntea topurilor cu cele mai bolnave ţări din Europa, iar autorităţile de-abia acum pun accentul pe monitorizarea şi prevenţia bolilor ca tuberculoza sau hepatita A, mai frecvente în cazul românilor decât la alţi
europeni. Noul proiect de lege vorbeşte de consultaţii preventive o dată pe an pentru copiii cu vârste cuprinse între 4 şi 18 ani, două consultaţii succesive pentru persoanele sănătoase între 18-39 de ani, o dată la 3 ani, şi trei consultaţii succesive pe an pentru toate persoanele peste 40 de ani.

Pe primele locuri în UE, la boli grave

– locul 3 în topul european al ţărilor cu cea mai mare rată de mortalitate cauzată de bolile cardiovasculare
– locul 30 din 30 de state europene, în ceea ce priveşte accesul pacienţilor cu hepatită la tratament şi servicii medicale specializate
– ocul 1 la prevalenţa hepatitei C, cu circa 600.000 de români infectaţi, dintre care 90% în fază cronică
– locul 1 la incidenţa rubeolei, de 27 de ori mai mare faţă de media UE
– locul 2 la frecvenţa pojarului, diagnosticat de 7 ori mai des faţă de rata medie europeană
– locul 1 în UE la prevalenţa tuberculozei, denumită şi “boala sărăciei”
– în primele 10 state europene cu cea mai crescută incidenţă a infecţiilor cu transmitere sexuală, cu un milion de cazuri de persoane infectate
– locul 1 la prevalenţa leptospirozei, infecţie contractată prin contactul cu apa sau cu solul contaminat
– locul 3 la cazurile de botulism, infecţie care apare după consumul de alimente contaminate
– locul 7 la numărul deceselor cauzate de HIV-SIDA, cu 0,6 decese la suta de mii de locuitori.

România, singura ţară a UE în care copiii nu pot merge gratis la dentist
România este singura ţară UE în care copiii nu beneficiază de asistenţă stomatologică gratuită sau compensată parţial, inclusiv pentru profilaxie. Statul ne asigură doar teoretic pentru problemele dentare, deşi 80% dintre români au cel puţin o afecţiune stomatologică. Sumele decontate ajung fiecărui cabinet doar pentru două plombe La nivel naţional, unui asigurat îi revin lunar între 3 şi 6 lei pentru tratarea problemelor dentare.
Această stare de fapt va fi prelungită pe termen nelimitat, deoarece noul proiect de lege care ar urma să reglementeze reforma în sistemul sanitar nu conţine prevederi care să schimbe ceva. Vina ar aparţine Ministerul Sănătăţii care, în noua lege a sănătăţii, nu a consultat Comisia de stomatologie, deşi ministerul avea obligaţia să consulte comisiile de specialişti.
“Oferta de asistenţă stomatologică pentru populaţia plătitoare de asigurări sociale de sănătate şi mai ales pentru copii este necorespunzătoare. Legiuitorul a exclus în totalitate prezenţa medicilor dentişti pe segmentul de asistenţă primară. Pachetul de servicii ambulatorii este absolut derizoriu”, a afirmat vicepreşedintele Colegiului Medicilor Dentişti (CMD) din România, prof. univ. dr. Radu Septimiu Câmpian, decan al Facultăţii de Medicină Dentară din Cluj-Napoca.

Loading ad ...