Revoltător! Capodoperele lui Brâncuși, refuzate în ’51 de Sadoveanu și Călinescu

Revoltător! Capodoperele lui Brâncuși, refuzate în ’51 de Sadoveanu și Călinescu

Marele sculptor Constantin Brâncuși a dorit în 1951 să doneze creația sa României. Din păcate, dorința sa nu s-a putut materializa, Academia Română opunându-se. Academicienii cu greutate ai vremurilor, printre care Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, George Călinescu, Alexandru Rosetti și Geo Bogza au refuzat opera marelui sculptor, după cum relevă un document prezentat de ziarul „ring”. Publicația a intrat în posesia unui proces-verbal prin care se arăta că personalităţile de atunci ale României au participat la o şedinţă în urma căreia s-a stabilit că operele lui Brâncuși nu au ce căuta în Muzeul Republicii Populare Române.

brancusiConstantin Brâncuși este considerat părintele sculpturii moderne și este renumit în întreaga lume. Nu există român care să nu fi auzit despre Masa Tăcerii, Coloana fără Sfârşit şi Poarta Sărutului şi nu puţini se duc să le vadă sau chiar să-şi unească destinele la Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu.

Geniul lui Brâncuși și secretele sale

Asemenea lui Pitagora şi Leonardo da Vinci, ConstantinBrâncuși considera că în geometrie se ascunde secretul lumii. Era un adept al numărului de aur (phi= 1,618), care ar sta la baza vieţii. Operele sale din Târgiu Jiu ascund secretul nemuririi, aşa cum îl vedea artistul, potrivit Evz.ro.
Sculptorul născut în satul gorjean Hobiţa, şi-a clădit toată opera în cel mai mare secret, niciodată nu explicat-o pe larg. În schimb şi-a manifestat credinţa că generaţiile următoare îi vor înţelege creaţia.

“Aceluia care nu găseşte cheia, eu nu am cum să i-o ofer”

CONSTANTIN BRÂNCUȘI

XN1_img82-83Misterele din jurul operei lui Brâncuși se bazează pe faptul că la o analiză a lucrărilor sale, acestea sunt create în jurul numărul PHI, considerat numărul de aur, numărul divin sau raportul care dă proporţia divină. PHI este unul dintre numerele considerate magice de matematicieni și artiști pentru că redă proporţia după care ar fi construit universul şi este totodată o “mască” a frumuseţii de orice fel.
Cunoscut și ca seria lui Fibonaccci, aceste este numărul 1,618034 (utilizat mai des în forma sa scurtă de 1,618). Adevărul este că fauna, plantele, corpul uman şi apoi construcţii arhitecturale ca Marea Piramidă din Egipt şi catedrala Notre Dame din Paris respectă, întâmplător sau nu, această proporţie de aur.
Cel mai uşor de înţeles este privind Omul vitruvian al lui Leonardo da Vinci. Astfel, în corpul omenesc se găseşte această proporţie: ombilicul împarte corpul în secțiunea de aur (distanța de la ombilic la genunchi și distanța de la genunchi la sol, distanța de la ombilic la sol și distanța de la ombilic la genunchi), înălțimea corpului și distanța de la umăr la degetul mijlociu şi distanța de la linia umerilor la vârful capului și lungimea capului sunt alte exemple. De asemenea, segmentele brațului și ale palmei sunt proporționate în secțiunea de aur.
Acest număr a fost descoperit din timpul Şcolii lui Pitagora (secolul VI î.e.n.), care avea ca simbol steaua pentagonală regulată (steaua cu vârful în sus care se pune în vârful bradului de Crăciun).
Raportului dintre lungimile segmentelor de dreaptă ale stelei pentagonale regulate este PHI. Unghiul de 36 de grade, steaua pentagonală, pentagonul regulat şi dodecaedrul ţin de familia acestei proporţii considerate divine.