Cârnaţi din România interzişi în Uniunea Europeană

Cârnaţi din România interzişi în Uniunea Europeană

Sistemul european de alertă alimentară a introdus pe lista produselor interzise în spaţiul comunitar, la sesizarea Italiei, un lot de cârnaţi fabricaţi în România care conţin un colorant alimentar nedeclarat – E 129. Este vorba de un colorant alimentar, care nu este recomandat în UE, consumului de către copii.
Autorităţile europene au blocat comercializarea în spaţiul comunitar a unui lot de cârnaţi afumaţi din carne de porc, fabricaţi în România, care ar conţine colorantul E 129 (roşu allura) în proporţie de 1,2 mg/kg.
Autorităţile europene au luat această decizie la solicitarea Ministerului italian al Sănătăţii, care a transmis sesizări privind cârnaţii suspecţi fabricaţi în România şi privind alte zece produse, două provenind din state membre UE – peşte din Spania care ar conţine mercur peste limită şi suc de mere din Suedia cu conţinut mare de sulfiţi.
Roşu allura (E 129) este un colorant sintetic roşu-portocaliu folosit în dulciuri, băuturi, condimente, medicamente şi produse cosmetice. La nivelul Uniunii Europene, colorantul sintetic E 129 este acceptat, dar nu este recomandat consumului de către copii. Unele state – Danemarca, Belgia, Franţa – au interzis acest colorant.
În august, un alt lot de cârnaţi din România a fost oprit de la comercializare în Italia din cauză că produsul conţinea coloranţii E 124 şi E 129.
La acea vreme, reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) explicau că cei doi aditivi sunt autorizaţi în spaţiul UE, dar nu în produsul respectiv, ci numai în anumite tipuri de cârnaţi, precum chorizo şi altele. Astfel, cârnaţii respectivi au fost opriţi de la comercializare deoarece compoziţia lor nu corespundea reţetelor alimentare autorizate în UE.

Nemţii, cele mai multe acuzaţii nefondate

Nemţii au făcut cele mai multe acuzaţii nefondate la adresa alimentelor româneşti. Asta arată statisticile alertelor alimentare pe primul semestru al anului.
În prima parte a anului, ţara noastră a fost implicată în 31 de scandaluri alimentare la nivel mondial. În opt dintre notificările venite pe Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje, România a fost piaţă de desfacere pentru alimentele neconforme venite din alte ţări. În alte 23 de alerte, România a fost ţara de origine a alimentelor presupuse a fi contaminate.
După ce inspectorii sanitar-veterinari au anchetat cei 23 de producătorii acuzaţi, doar jumătate din notificări au fost confirmate.
Nemţii au făcut cele mai multe acuzaţii fără temei la adresa alimentelor româneşti. 11 notificări au pus pe Sistemul Rapid de Alertă, toate fiind contrazise de rezultatele anchetatorilor.
De exemplu, au acuzat producătorii români că au trimis piept de pui contaminat cu Salmonella, carne de curcan cu reziduuri de antibiotice. Mai mult, au spus că au primit de la noi furaje cu aflatoxină.
La finalul anchetelor făcute de inspectorii sanitar-veterinari produsele româneşti s-au dovedit sănătoase.
Orice scandal alimentar înseamnă pierderi colosale pentru producători. De exemplu, în urma scandalului din primăvară cu laptele contaminat cu aflatoxină, procesatorii din industrie au avut pierderi de aproape 20 de milioane de euro în doar trei săptămâni.