5 ani de criză economică

Loading ad ...

5 ani de criză economică

Bilanţ negativ pentru români după cinci ani de criză. Din momentul declanşării recesiunii economice, septembrie 2008, în lipsa unor soluţii guvernamentale, cei mai mulţi dintre români au căzut pradă sărăciei. În timp de numărul şomerilor a explodat pe fondul concedierilor masive din aparatul de stat, criza nu a adus vremuri mai bune nici pentru angajaţii din sectorul privat. Nu mai puţin de 700.000 de salariaţi câştigă lunar mult prea puţin pentru a supravieţui: 800 de lei sau 180 de euro. În acelaşi timp, recesiunea a închis peste 100.000 de firme, a scumpit mâncarea cu 25% şi a crescut considerabil cursul leu-euro.

Cei cinci ani de recesiune puternică au avut efecte dezastruoase asupra românilor de rând. Fie că au rămas şomeri în urma disponizbilizărilor masive din sectorul de stat sau din cel privat, fie că nu s-au putut angaja, nivelul de trai al românilor a scăzut până la cote îngrijorătoare. Românii au făcut cunoştinţă rapid cu sărăcia deoarece măsurile guvernanţilor anti-criză nu au produs efectele dorite. În acest context, veniturile românilor în perioada 2008-2013 au avut o rată de creştere anemică în raport cu preţurile.
În timp ce salariile au fost îngheţate în aparatul de stat, angajaţii din mediul privat s-au văzut nevoiţi să accepte ori fel de salarizare. Acest lucru a făcut ca, ca în România anului 2013, nu mai puţin de 700.000 de români să depindă de salariul minim pe economie: 800 de lei sau 180 de euro/lună.
Doar bulgarii au un salariu minim mai mic decât noi, dintre toate statele Uniunii Europene.
Alţi 220.000 de oameni trăiesc de la lună la lună cu şi mai puţin de atât, aşteptând să primească venitul minim garantat. Cei mai mulţi asistaţi social provin din zonele cele mai sărace din România: sudul Moldovei, cel al Munteniei şi al Olteniei.
Perioada de criză a culminat cu cea mai gravă anomalie a societăţii româneşti: 4,3 milioane de angajaţi plătesc contribuţii pentru 5,3 milioane de pensionari. La aceştia se adaugă cei 1,4 milioane de români care lucrează la negru, adică fără forme legale.

somajFără trai decent

Potrivit calculelor realizate de presă, pentru a acoperi toate costurile vieţii, respectiv pentru a-şi putea asigura toate produsele şi serviciile din componenţa coşului minim de consum, fiecare român are nevoie de cel puţin 850 de lei, fără chirie. Adică să fie proprietarul locuinţei sale şi să plătească doar impozite, întreţinerea locuinţei, hrana zilnică şi abonamentele de bază pentru transport şi telecomunicaţii (cablu, TV, telefon). De altfel , coşul minim de consum este calculat, în România, pentru a stabili cuantumul salariului minim pe economie, care în prezent este de 800 de lei brut.

Mâncarea s-a scumpit cu 24%

După cinci ani de criză, mâncarea s-a scumpit cu 24 %, iar consumul s-a redus cu 15 procente. Toate acestea s-au întâmplat în condiţiile în care leul a pierdut masiv în faţa monedei unice europene.
Românii au simţit cele mai mari creşteri de preţuri la pastele făinoase: 52%. Scumpiri semnificative au cunoscut însă şi carnea de pui, zahărul şi laptele. Aici, preţurile au crescut cu peste 30 % în cei cinci ani de criză. Doar preţul ouălor este în scădere.
Unele dintre aceste scumpiri, în special la alimentele din import, au fost provocate şi de pierderea pe care a suferit-o leul în faţa monedei unice europene. Cursul de schimb a urcat de la 3 lei şi 91 de bani în decembrie 2008 la 4 lei şi 46 de bani în septembrie anul acesta.
Potrivit specialiştilor, alt factor care a contribuit la scumpiri a fost scăderea consumului. Românii au cumpărat mai puţine produse ca de obicei, din cauza dificultăţilor financiare, aşa că magazinele au compensat scăderea vânzărilor prin majorarea preţurilor.

Bugetarii, victimele guvernanţilor

Recesiunea puternică a lovit puternic în salariaţii aparatului de stat. Criza a tăiat 208.000 de posturi din sectorul bugetar. În prezent, pe statele de salarii ale statului există circa 1,19 milioane de salariaţi. Pentru comparaţie, în 1990 existau 800.000 de bugetari, vârful fiind atins în 2008, când îşi găsiseră un post călduţ la stat circa 1,4 milioane de români.

Boom-ul şomajului

Piaţa muncii a fost sectorul cel mai afectat de recesiunea economică, în tot acest timp mii de români fiind concediaţi în masă, fie că lucrau la stat sau la privat. Acest fapt face ca, în prezent, România să aibă un număr de 739.000 români fără serviciu.
Cifrele şomajului arată ca în perioada de vârf a crizei economice, iar Executivul Ponta nu pare să aibă soluţii. Această cifră este cea mai ridicată rată a şomajului din martie 2010. Numărul şomerilor va creşte în perioada următoare, fiind anunţate disponibilizări la mai multe companii de stat. Au fost anunţate concedieri la Poşta Română, CFR şi companiile din domeniul energetic.

Peste 100.000 de firme, în faliment

Nici oamenii de afaceri nu au fost scutiţi de probleme în cei cinci ani de recesiune economică. Peste 12.000 de companii româneşti au intrat în insolvenţă, numai în primele 9 luni ale acestui an, arată datele publicate de Registrul Comerţului. Dintre acestea, peste 9.000 de firme au intra în faliment. Ele se alătură altor 100.000 de firme intrate în faliment în perioada 2007-2012.

Aproape 7 milioane de români foarte săraci

În România, potrivit unui raport Eurostat, din cele nouă milioane de persoane sărace, aproximativ 6,6 milioane de persoane (31% din populaţia totală) se confruntă cu lipsuri materiale severe, adică, trăiesc în familii care nu reuşesc să îndeplinească patru dintre următorii indicatori: plata ratelor şi a utilităţilor, o săptămână de vacanţă departe de casă (pe an), o masă cu peşte, pui sau altă carne (la fiecare două zile), capacitatea de a face faţă unor cheltuieli neprevăzute, familii care-şi permit un telefon, un televizor color, o maşină de spălat, un autoturism sau bani suficienţi pentru încălzirea corespunzătore a locuinţei. Cu alte cuvinte, unul din trei români trăieşte cu lipsuri materiale serioase.
Cele mai recente statistici făcute de Institutului European de Statistică arată că suntem cei mai săraci din Europa. Dintre toţi europenii, românii câştigă cel mai puţin într-un an. În 2011, românii aveau, în medie, un venit de 2.116 euro/an.

Loading ad ...